Contextul.

Pornind de la frumosul succes al ediției a V-a,  din 2016 , a simpozionului File din istoria evreimii clujene: Personalități evreiești ale vieții medicale clujene,  finalizat cu lista medicilor evrei  din perioada interbelică și postbelică, m-am gândit că s-ar cuveni să se întocmească o astfel de listă a întreprinzătorilor evrei care au înființat și finanțat  fabrici, uzine şi întreprinderi în orașul și județul Cluj. Am studiat numeroase lucrări, documente, articole din presă, legate de istoria evreimii clujene, cu trimiteri concrete la viața economică, și am întocmit o lungă listă de afaceri evreiești ( destul de amestecată ), mai ales din perioada interbelică .

În această fază, în vara anului 2016, am avut o lungă convorbire cu domnul Dániel Lőwy, autor a mai multor volume despre evreimea clujeană, care a insistat – pe  bună dreptate – ca  pe lângă întreprinzătorii în industrie  să existe și un segment consistent  despre antreprenorii în construcții evrei (mai  concret: arhitecți, ingineri, proprietari de firme de construcții etc. ) care au avut un aport important la modernizarea urbanistică a Clujului. De asemenea am considerat de comun acord că trei nume de personalități marcante care  ar trebui tratate  în mod special: Mózes Farkas ( director general și, o perioadă, acționar principal al fabricii ”Renner /Dermata” ), Izsó Diamant (fondator și director general al Uzinei “Industria Sârmei” Câmpia Turzii ) și  Dávid Sebestyén (antreprenor în construcții, a cărui firmă a construit 10-12 edificii emblematice  ale  orașului ). În urma acestor discuții a început să se profileze tematica viitorului simpozion, din 2017, care sub conducerea științifică a istoricului Ladislau Gyémant, a luat denumirea “Contribuția întreprinzătorilor evrei la dezvoltarea economică și urbanistică a Clujului”.

Lista.

A urmat filtrarea listei iniţiale: au fost eliminați comercianții, micii meseriași, micile ateliere (desigur fără a le știrbi cu nimic prestigiul și importanța activității), rămânând cca.  50 -55 de întreprinderi cu proprietari, acționari importanți și conducători evrei. Pornind de la această listă  am început să mă documentez la SJAS Cluj (Arhivele Statului), Biblioteca universitară (BCU , “Lucian Blaga “) și județeană (“Octavian Goga “).

La BCU există o excepțională lucrare întitulată “Ghidul orașului Cluj – 1939” , ( editura Fraternitas, autor Virgil Dudea) o adevărată radiografie a economiei județului Cluj, în anii premergători celui de al doilea război mondial, celui de al doilea Arbitraj de la Viena (august 1940 ) și Holocaustului (deportarea și exterminarea evreimii clujene) . Cu ajutorul acestui ghid am reușit să identific numeroase nume de proprietari, adrese, profile de activitate, componențe de consilii de administrație  și alte informații.

Am reușit să găsesc pe teren  locațiile majorității firmelor de pe listă, chiar dacă  ele nu mai există astăzi (și sunt multe astfel de situații ), străzile existând în continuare. Nu a fost o treabă simplă deoarece la Cluj , datorită frecventelor schimbări ale administrației locale, în câteva decenii, unele străzi și-au schimbat denumirea de 4 – 5 ori ( de exemplu strada Chintăului –Kajántói út , Cernăuți, Deportaților ,Oașului ).

Așa am reușit să finalizez lista pe care v- o prezint  și sper că ea se va îmbunătăți (similar cu  lista medicilor )î n urma completărilor și observațiilor pe care le vor face cititorii.

În calitate de inginer îmi dau seama că lista mai trebuia să cuprindă  și alte informații (putere motrică instalată, număr maxim de angajați, capital social etc. ). Nu am tratat deloc  aportul evreiesc la activitatea de creditare ( bancară ).

Sper ca până la publicarea volumului VI al seriei File din istoria evreimii clujene, care va cuprinde lucrările prezentate la ediţia actuală a simpozionului, voi reuşi să operez cât mai multe completări.

Prima clădire a Industriei Sârmei din Câmpia Turzii

Generalități.

S-au identificat aproximativ 50 de întrprinderi /fabrici, din categoria mijlocii și mari, cu un număr minim de 15 -20 de angajați.Acestea au activat în  7 ramuri industriale, asigurând mii de locuri de muncă pentru locuitorii clujului și județului. Şaptesprezece dintre ele au rezistat până la naționalizarea din anul 1948 ,unele nu au mai funcționat după anul 1940 și cele mai multe  au dispărut după deportarea evreilor din Cluj din luna mai 1944. Este evident aportul întriprinzătorilor  evrei la dezvoltarea și modernizarea industriei  orașului , în perioada interbelică, infirmându-se  mitul conform căruia “ evreii fac numai comerț și cămătărie.”

Unele scurte comentarii.

– Se observă că au existat investitori evrei în toate cele 7 ramuri industriale prelucrătoare importante (mai puțin ramurile care aveau la bază bogății minerale ale României, petrol gaze,cărbuni etc.).

– La Cluj ,ramurile de metalurgie –construcții de mașini și pielărie –încălțăminte –textile –tricotaje au fost dominate de întreprinderi cu capital evreiesc.O paricipare consistentă a fost și în industria alimentară mai ales în domeniile de alcool /spirtoase și morărit /panificație.

– Un număr însemnat de intreprinderi cu participare de capital evreiesc ,au devenit după naționalizare ,punctul de plecare a marilor uzine și fabrici clujene din deceniile următoare.

Amintim aici : Combinatul Siderurgic Câmpia Turzii ,Combinatul de pielărie și încălțăminte Clujana ,uzinele  /fabricile  Unirea ,Armătura  ,Terapia, Someșul ,Farmec ,Feleacul , întreprinderile Vinalcool ,Morărit și Panificație etc.Alte unități  ca Tehnofrig și Napochim au folosit clădiri și terenuri care au aparținut  cândva unor proprietari evrei.

– Unii conducători / acționari ai acestor întreprinderi, cum au fost dr. Mozes Farkas, director general la Fabrica  Renner /Dermata și ec. Izsó Diamant, fondator și director general la Industria Sârmei Câmpia Turzii, au fost foarte apreciați în epocă,ocupând funcții importante în structurile de conducere și teritoriale ale UGIR (Uniunea  Generală a Industriașilor din România ).

Alții au făcut parte din din consiliile secțiilor industriale ale Camerelor de Comerț și Industrie din România .Foarte mulți întreprinzători evrei făceau parte din consiliile de administrație ale societăților pe acțiuni (unde ,de obicei erau mai mulți acționari ).

Și acum iată lista.

INTREPRINDERI/FABRICI (pe ramuri industriale) cu participarea unor întreprinzători evrei(în  perioada  1918 -1948 )  în orașul și județul Cluj

*întreprinderi   naționalizate   pe baza  Decretului   119/1948  a Marii Adunări Naționale

mai-iunie 2017

Ing. Andrei Zador