Cunoaştem avatarurile relaţiilor dintre Israel şi Turcia, declaraţiile diferitelor oficialităţi turce faţă de Israel şi poziţia lor antisionistă. Totuşi, în ultima perioadă, ele încep să se amelioreze. Tocmai de aceea pare bizar că Turcia, printr-o imixtiune în viaţa comunităţii musulmane din România, face presiuni pentru discriminarea comunităţii evreilor din România, în ciuda relaţiilor excelente existente între musulmanii şi evreii din ţara noastră.
Relaţiile FCER cu comunitatea turco-tătară, cu muftiul Iusuf Muurat au fost întodeauna foarte bune. Atât reprezentanţi ai comunităţii turco-tătare, cât şi ai Cultului musulman au fost invitaţi de nenumărate ori la evenimentele organizate de Federaţie, iar reprezentanţi ai FCER – la cele organizate de Muftiat sau de comunitatea turco-tătară. Personal, am fost invitată să particip la cea de a 100-a aniversare a inaugurării Moscheii din Constanţa unde, în afara ceremoniilor religioase, s-a desfăşurat un simpozion interesant în care au fost dezbătute problemele comunităţii musulmane din România. Am scris mai multe articole apreciative despre modelul dobrogean al convieţuirii musulmanilor cu populaţia română şi cu celelalte minorităţi şi am transmis îngrijorările muftiului Iusuf Muurat cu privire la încercările unor organizaţii şi grupări musulmane radicale de a se instala în România, de a influenţa şi a racola tineri musulmani, de a crea instituţii confesionale care ca orientare, contraveneau celor din România..
În urmă cu câteva zile, am primit o nouă invitaţie ca, împreună cu vicepreşedintele FCER, ing. Paul Schwartz, să particip la o altă manifestare, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la prima slujbă ţinută în moschee. Se contura un eveniment grandios, în prezenţa preşedintelui parlamentului Turciei, a unor conducători musulmani din patru ţări şi a unor oficialităţi româneşti de rang înalt- Secretariatul pentru Culte, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, ai UE..Urma să aibă loc şi o ceremonie în care toate cultele religioase, inclusiv FCER ca organizaţie a minorităţilor şi de cult, primeau o plachetă aniversară. Dar nu a fost să fie aşa. În locul invitaţiei care trebuia să-mi parvină, am aflat, şocată o informaţie – este adevărat, din surse neoficiale – că Turcia, reprezentată de consulul turc de la Constanţa, i-ar fi cerut Muftiatului şi muftiului, să excludă comunitatea evreiască de la ceremonia de primire a plachetelor şi se pare că această cerere ar fi fost acceptată. Am solicitat opinia Muftiatului de la Constanţa, o poziţie oficială, aştept să mi se dea un răspuns.
Ceea ce s-a întâmplat, dacă este adevărat, mi se pare de o gravitate deosebită. Desigur, cunoaştem avatarurile relaţiilor dintre Israel şi Turcia, declaraţiile diferitelor oficialităţi turce faţă de Israel şi poziţia lor antisionistă. Totuşi, în ultima perioadă, ele încep să se amelioreze. Există încă foarte multe obstacole în calea revenirii relaţiilor la nivelul celor din trecut, dar primii paşi au fost făcuţi. Însă, în cazul de faţă, nu este vorba de relaţii pe plan extern ci, local, în primul rând, de un amestec în treburile interne ale unei comunităţi care trăieşte într-o altă ţară, de presiuni exercitate asupra ei. Şi nu este vorba de Israel, ci de comunitatea evreilor din România care, aşa cum am amintit la început, are relaţii foarte bune cu comunitatea musulmană. Singurul calificativ pe care-l putem da acestei situaţii este o crasă manifestare de anti-semitism din partea Turciei..
Aşteptăm reacţiile oficialităţilor de la Muftiat, dar şi cele ale autorităţilor române. Baabel vă va ţine la curent cu evoluţia situaţiei
