Doina Gecse-Borgovan: FREZII în DECEMBRIE

În copilăria mea, tot oraşul era împânzit de florării Codlea. Singurele flori care nu dispăreau niciodată de la vânzare erau garoafele. Însoţite de frunze mari şi verzi de ferigă. Ambalajele erau şi ele la fel: hârtie cerată pe care scria Codlea cu caractere (pe care acum ştiu să le numesc) italice. Garoafe pentru orice ocazie: zile de naştere, nuntă, botez şi înmormântare. Singura diferenţă era dată de numărul firelor din buchet: impar pentru ocazii vesele, par pentru ocazii triste. O dată în decembrie, am mers la ziua unei prietene a mamei. Am cumpărat de la Codlea şapte fire de garoafe roşii, pe care am ţinut morţiş să le duc eu. N-am ţinut buchetul destul de strâns şi, fără să ştiu şi fără să vreau, am presărat drumul până la destinaţie cu cinci fire de garoafă. Când am ajuns a descoperit mama că din buchet au mai rămas două flori. Dezastru!! Cum să te duci la onomastică cu flori ca la mort…Read more…

Sylvia Hoişie: PE URMELE PATIMILOR din TRANSNISTRIA (II)

În Iulie, 2013, am făcut o foarte scurtă călătorie în Ucraina, prin Cernăuţi, Moghilev, Şargorod şi în final, Djurin, scopul fiind revederea după 73 de ani a locurilor în care am trăit cea mai grea perioadă din viaţa mea, anii 1941- 1944, anii deportării în Transnistria.

Am hotărât să fac această aşa zisă “excursie” într-o singură clipă, după un telefon primit din Israel de la vărul meu, Bubi Laufmann, care mă anunţa că va trece (ca de altfel cum a mai făcut-o şi în alţi ani) prin Iaşi, în drum spre Ucraina. M-am decis foarte repede, fără să mă gândesc mult şi l-am rugat să fie de acord să-l însoţesc în această călătorie prin locurile rămase în memoria mea din acei ani.Read more…