O spun cu toată sinceritatea, riscând să par caraghios: la mai mult de un an de la iscarea scandalului pe nume Edward Snowden, nu mă simt capabil să evaluez, nici măcar cu aproximaţie, dacă divulgările controversatului american au reuşit să facă lumea mai bună (mai sigură?) sau din contră, au produs pagube ireparabile democraţiei mondiale, ca de pildă slăbirea capacităţii de apărare în faţa atentatelor teroriste lansate din mai multe direcţii simultan. Analizele publicate în presa de pretutindeni n-au reuşit, din păcate, să mă facă mai  deştept. Un lucru este însă cert: popularitatea personajului principal al dramei n-a făcut decât să crească în toată această perioadă

O spun cu toată sinceritatea, riscând să par caraghios: la mai mult de un an de la iscarea scandalului pe nume Edward Snowden, nu mă simt capabil să evaluez, nici măcar cu aproximaţie, dacă divulgările controversatului american au reuşit să facă lumea mai bună (mai sigură?) sau din contră, au produs pagube ireparabile democraţiei mondiale, ca de pildă slăbirea capacităţii de apărare în faţa atentatelor teroriste lansate din mai multe direcţii simultan. Analizele publicate în presa de pretutindeni n-au reuşit, din păcate, să mă facă mai  deştept. Un lucru este însă cert: popularitatea personajului principal al dramei n-a făcut decât să crească în toată această perioadă. Dacă cifra ar putea fi lansată pe piaţa de acţiuni, cei care le-ar fi achiziţionat la vreme s-ar fi  putut numi acum norocoşi.

Edward Snowden

Dovadă a imensei popularităţi a ,,indiscretului” fost angajat al NSA (Agenţia Americană pentru Securitate), numit în acelaşi timp „erou”, „trădător de ţară”, „patriot” şi „disident”, este şi premiul care i s-a decernat chiar zilele trecute de către conducerea organizaţiei pe nume Right Livelihood Award Foundation (căreia – cu  toată bunăvoinţa – nu i-am putut găsi o traducere mai apropiată decât „O viaţă trăită corect”), cu sediul în Suedia. Argumentul cu care fundaţia îşi susţine nobilul gest sună cam aşa: Premiul i-a fost acordat lui Edward Snowden „pentru curajul şi iscusinţa cu care a demascat nivelul fără precedent pe care l-a atins activitatea de supraveghere globală a serviciilor speciale, violând astfel procese democratice şi drepturi constituţionale.”

Distincţia onorifică a fost împărţită de Snowden cu redactorul-şef al cotidianului britanic The Guardian, Alan Rusbridger care – conform textului anexat titlului – s-a  dedicat cu trup şi suflet „creării unui jurnalism responsabil, dedicat interesului public, înfruntând provocările iminente ale activităţii de demascare a abuzurilor comise de diferite corporaţii şi guverne”. Alan Rusbridger a fost cel căruia Snowden i s-a destăinuit cu ocazia unor repetate interviuri, citite cu mult nesaţ de ,,publicul cititor”.

Printre avantajele de care Snowden va avea parte în urma primirii premiului (onorific, de altfel) se numără şi sprijinul financiar cu care fundaţia va contribui la eventualele cheltuieli de judecată ale laureatului.

Timp de 18 ani, festivităţile de decernare a distincţiei amintite au avut loc în incinta Ministerului suedez de Externe. Acum însă, Carl Bildt, membru de frunte al Partidului Moderaţilor şi actualmente şef  al Departamentului de Stat – despre care se scrie că a avut o reacţie categoric negativă la auzul numelor celor aleşi ca premianţi – a hotărât anularea organizării ceremoniei în Sala Presei din cadrul ministerului, ,,din motive de securitate”. La rândul său, preşedintele Fundaţiei şi-a exprimat convingerea că ar exista un substrat politic al deciziei Ministerului de Externe.

Până în momentul scrierii acestor rânduri nu este clar dacă Snowden, aflat în Rusia, va fi prezent la ceremonie,având în vedere faptul că paşaportul american i-a fost retras de către autorităţile SUA.

Right Livelihood nu este primul premiu cu care The Guardian a fost onorat în legătură cu dezvăluirile lui Snowden. În luna aprilie a acestui an cotidianului i s-a acordat, împreună cu o altă publicaţie de mare popularitate,Washington Post, mult râvnitul Premiu Pulitzer, cea mai importantă dintre distincţiile din lumea presei americane şi mondiale.

Într-o serie de articole pe tema dezvăluirilor lui Snowden, semnate de membri ai celor două redacţii, au fost publicate detalii considerate ultra-secrete care depăşesc ca importanţă chiar şi documentele Pentagonului, privitoare la Războiul din Vietnam, date publicităţii în anul 1971.

Printre obiectivele activităţii NSA, divulgate de Snowden, se află urmărirea convorbirilor telefonice a milioane de cetăţeni americani, precum şi ale unui număr de 35 de conducători de state din toate colţurile lumii.

Joseph Gordon Levitt

Şi pentru ca „lista succesului” să fie mai cuprinzătoare, un şlagăr cinematografic se află în fazele finale de pregătire. Filmul este realizat de Oliver Stone, iar rolul titular va fi interpretat de actorul Joseph Gordon Levitt, nume fierbinte la Hollywoodul acestor zile. Premiera urmează să aibă loc în decembrie, la München.

Până atunci un documentar realizat de Laura Poitras, candidată la un Oscar, va putea fi vizionat la Londra, în cadrul festivalului BFI. Subiectul? Aţi ghicit: Edward Snowden, „eroul trădător”