De la venirea la putere a lui Viktor Orbán, parlamentul de la Budapesta a votat o serie de legi care au afectat instituţii democratice şi viaţa cetăţenilor, declanşând critici aspre din partea  Uniunii Europene, iar în ultimul timp şi din cea a Statelor Unite. Era vorba despre încălcarea unor drepturi democratice printre care restrângerea competenţelor Curţii Constituţionale, limitarea libertăţii de expresie printr-o serie de măsuri în domeniul presei, „naţionalizarea” fondurilor pilonului doi de pensii, reducerea duratei învăţământului obligatoriu, introducerea unor impozite, este adevărat că pentru companiile multinaţionale şi bănci, dar care au fost transferate populaţiei. Totuşi,  acestea nu scoseseră oamenii în stradă, aşa cum au făcut-o duminica trecută…

Mii de oameni au ieşit duminica trecută pe străzile Budapestei pentru a protesta împotriva unei măsuri luate de guvernul Fidesz al premierului Orbán. De la venirea la putere a lui Viktor Orbán , parlamentul de la Budapesta a votat o serie de legi care au afectat instituţii democratice şi viaţa cetăţenilor, declanşând critici aspre din partea  Uniunii Europene, iar în ultimul timp şi din cea a Statelor Unite. Era vorba despre încălcarea unor drepturi democratice printre care restrângerea competenţelor Curţii Constituţionale, limitarea libertăţii de expresie printr-o serie de măsuri în domeniul presei, „naţionalizarea” fondurilor pilonului doi de pensii, reducerea duratei învăţământului obligatoriu, introducerea unor impozite, este adevărat că pentru companiile multinaţionale şi bănci, dar care au fost transferate populaţiei. La acestea s-a adăugat orientarea din ce în ce mai pregnantă către Rusia lui Putin, mai ales după conflictul ucrainean. Toate acestea nu numai că nu au scos oamenii pe stradă, ci, din cauza unor măsuri populiste ca reducerea cheltuielilor de întreţinere, care până la urmă, sub o formă sau alta vor fi suportate tot de cetăţeni, au dus la victoria în alegeri pentru a doua oară a alianţei Fidesz-creştin populari.

Ceea ce a determinat demonstraţiile masive din ultimul timp a fost un proiect de lege care, de fapt, nu ar fi trebuit să constituie o problemă, cel puţin aşa s-a gândit guvernul, şi anume impozitarea folosirii internetului. De fapt sumele, nu foarte mari, ar fi trebuit suportate de societăţile care administrau internetul, dar lumea era conştientă că ele ar fi fost transferate utilizatorilor de internet. Organizată  de societatea civilă, prin apeluri plasate pe Facebook, demonstraţia nu s-a referit numai la partea financiară a problemei, ci a avut un palier mult mai larg deoarece participanţii şi-au dat seama că măsura ar putea duce la restrângerea libertăţii la informaţie. În Ungaria utilizarea internetului în regiunile mai sărace nu este răspândită şi prin această măsură, au declarat cei care au luat cuvântul la demonstraţia de la Budapesta, se obstrucţionează creşterea numărului de utilizatori. Presiunea străzii a fost atât de mare încât premierul Viktor Orbán a retras, deocamdată, propunerea din parlament, gest nemaiîntâlnit până acum. Un succes al cetăţenilor şi nu al partidelor de opoziţie care nu au reuşit niciodată să-şi impună o poziţie, opusă guvernului, în parlament.

Dar, aşa cum recunosc analiştii politici, protestele nu s-au limitat la internet. Această problemă este doar vârful icebergului. Pe pancartele care au fost văzute duminică seara s-a putut citi „Jos Orbán” şi „guvernul Fidesz-guvern de mafioţi”. lucru reiterat şi în scandări. Ele s-au referit la o altă problemă gravă care preocupă societatea ungară – cea a corupţiei ce se extinde până la sfere guvernamentale. Ea a fost declanşată de decizia guvernului Statelor Unite şi comunicată la o conferinţă de presă (contrar uzanţelor) de însărcinatul ad-interim al Ambasadei SUA din Budapesta, de a interzice unor personalităţi oficiale, apropiate guvernului, intrarea pe teritoriul Statelor Unite din cauza corupţiei. Dintre cele şase persoane, una singură este deocamdată cunoscută şi anume, Ildikó Vida, directoarea Oficiului pentru impozite şi vamă. Partea americană nu a comunicat nici un nume, afirmând că legislaţia SUA interzice acest lucru şi este de datoria părţii ungare  să identifice acele persoane, despre care deţin date indirecte şi ar fi nevoie doar de investigaţii ale Procuraturii.

De multă vreme în mass-media ungară au apărut numeroase articole cu privire la corupţia generalizată, mai ales în ceea ce priveşte evaziunea fiscală masivă a unor mari firma ungare, concretizate în găsirea unor metode de a evita plata TVA. În acest fel, întreprinderile în cauză au făcut şi fac concurenţă neloială altor firme oneste, inclusiv celor străine, în acest caz celor americane. Deşi autorităţile ungare au fost sesizate, inclusiv Oficiul pentru impozite şi vamă, nu au fost luate nici un fel de măsuri. Din declaraţiile unor foşti angajaţi însărcinaţi cu controale financiare a reieşit că, în pofida faptului că s-au constatat evaziuni fiscale masive la numeroase firme, nici măcar cele afectate din cauza acestei concurenţe neloiale nu au depus plângeri deoarece primeau telefoane de ”atenţionare” sau se ştia că în spatele fenomenului se ascundeau persoane cu relaţii la nivel înalt, apropiate guvernului.

În ce măsură aceste demonstraţii ar putea duce la schimbări politice? Greu de spus. Demonstraţiile nu au în spate nici un fel de partid politic din opoziţie şi organizatorii nici nu doresc acest lucru, deşi nu au interzis participarea oamenilor politici la proteste. Aşa cum am mai spus altă dată, partidele de stânga sau de centru şi-au pierdut credibilitatea, fapt confirmat de rezultatele celor trei cicluri electorale din acest an: alegerile parlamentare, locale şi pentru Parlamentul European. Ele  nu au fost în stare să elaboreze o platformă atractivă care să devină o alternativă la guvernul Orbán. Există conflicte serioase între ele, fiecare dorind o altă abordare. Potrivit ultimelor sondaje, două formaţiuni politice au avut câştig de cauză. În urma demonstraţiilor. Una este LMP (Se poate altă politică), un partid ecologist care nu a dorit să se alieze nici unui partid de stânga şi, din păcate, partidul de extremă dreapta „Jobbik”.

În aceste condiţii, este dificil de a prevedea care vor fi următorii paşi făcuţi de societatea civilă. În urmă cu câţiva ani, o altă mişcare civică, „Milla”, a reuşit să adune mii de susţinători. Transformarea ei în partid politic nu a adus rezultatele scontate. Poate că actuala mişcare de protest va reuşi să elaboreze o platformă care să-i atragă pe nemulţumiţii care, acum nu se regăsesc în programele nici unui partid., o platformă care să susţină valori democratice reale şi nu sloganuri extremiste şi xenofobe.