Andrea Ghiţă: ARMENII şi EVREII la a IV-a ÎNTÂLNIRE „ÎNTRE PRIETENI”

În 7 decembrie ne-am întâlnit pentru a patra oară. Din nou armenii – din Cluj şi Gherla – au venit în vizită la noi, evreii clujeni. Spectatorii sosiţi în număr mare la evenimentul găzduit de Casa Tranzit au fost salutaţi din partea gazdelor, de Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj. Azaduhi Varduca-Horenian,  preşedinte UAR Cluj a prezentat o sensibilă analiză a tâlcului apropierii celor două minorităţi etnice, iar Ioan Esztegar, preşedintele UAR Transilvania,  a arătat că în ciuda momentelor tragice trăite în istorie, cele două popoare ştiu să se distreze…

În 7 decembrie ne-am întâlnit pentru a patra oară. Din nou armenii – din Cluj şi Gherla – au venit în vizită la noi, evreii clujeni. Spectatorii sosiţi în număr mare la evenimentul găzduit de Casa Tranzit şi anunţat printr-un afiş elegant – creat de Hanna Vári – au fost salutaţi din partea gazdelor, de Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj. Azaduhi Varduca-Horenian,  preşedinte UAR Cluj a prezentat o sensibilă analiză a tâlcului apropierii celor două minorităţi etnice, iar Ioan Esztegar, preşedintele UAR Transilvania şi conducătorul consistentei delegaţii armeneşti din Gherla, enumerând câteva trăsături comune ale evreilor şi armenilor, a arătat că în ciuda momentelor tragice trăite în istorie, cele două popoare ştiu să se distreze, ceea ce ar fi cazul să dovedească şi cu acest prilej. Şi de astă dată gherlenii l-au adus cu ei şi pe Zoltán Blum, singurul evreu care mai trăieşte în fostul Armenopolis.

Corul Bisericii Armene din Gherla, dirijor Anna Molnár

Programul artistic susţinut de formaţiile  artistice – cunoscute şi aşteptate de public – a început cu exoticele cântece armeneşti interpretate cu simţire de Corul Bisericii Armeneşti din Gherla, alcătuit din multe doamne inimoase, o domnişoară violoncelistă şi de un singur domn: parohul bisericii armeneşti. Formaţia corală îndrumată de Anna Molnár a interpretat melodii bisericeşti şi populare.

Corul Şira Hadaşa, al Comunităţii Evreilor Cluj, dirijor prof. Ecaterina Halmos

Corul Şira Hadaşa, al Comunităţii Evreilor din Cluj – dirijor prof. Ecaterina Halmos – s-a prezentat cu un program alcătuit din cântece de Şabat şi de Hanuka, precedate de prezentări legate de semnificaţia religioasă şi tradiţională a celor cântate. Vocile cele mai bune au fost scoase în evidenţă prin partiturile solo, în duet sau cvartet.

Corurile reunite

Apoi – în perfectă armonie cu evenimentul – au intrat în scenă corurile reunite care au interpretat cu însufleţire un cântec armenesc şi unul evreiesc. Strădania de a-şi învăţa reciproc cântecele – inclusiv pronunţia armeană şi ebraică – a fost foarte apreciată de public.

Actorul Karen Attila Sebesi citeşte din literatura armeană şi evreiască

Actorul şi realizatorul TVR Cluj Karen Attila Sebesi – un armean vechi prieten al evreilor (semnând regia mai multor spectacole de Purim) –  a dat citire unor fragmente literare şi poezii evreieşti şi armeneşti, în limbile română şi maghiară (vorbite de armenii şi evreii ardeleni).

Formaţia Mazel Tov, dirijor Vasile Socea

Formaţia de muzică klezmer Mazel Tov – dirijor Vasile Socea, solistă Sulamita Socea – a antrenat auditoriul cu melodii de Hanuka şi suite tradiţionale, ca în final s-o invite pe Kamilla Kasabian, mica solistă a UAR Cluj, pentru a cânta împreună  o melodie armenească. Numărul ad-hoc a fost recompensat cu ropote de aplauze.

Kamilla Kasabian cântă cu Sulamita Socea şi formaţia Mazel Tov

Apoi a intrat în scenă dansul armenesc adus de cele mai gingaşe reprezentante ale sale: fetiţele din formaţia Nur a UAR Cluj. Tania Varduca a delectat publicul cu un dans oriental, iar micuţele sale coechipiere au  dansat armeneşte, cu multă graţie.

Dansează Tania Varduca

Micuţele prinţese ale formaţiei Nur

Spectacolul s-a încheiat cu un buchet policrom şi animat de dansuri armeneşti, de dragoste şi de luptă,  prezentat cu multă frenezie de formaţia Hayakhaghak, din Gherla.

Formaţia Hayakhaghak

Cea de a patra ediţie a întâlnirii ÎNTRE PRIETENI s-a încheiat cu degustarea preparatelor evreieşti tradiţionale – precum ciulentul – şi a celor israeliene, gătite de Gheorghe Eisikovits, un împătimit al artei culinare.

Trataţia delicioasă a înlesnit discuţiile prieteneşti dintre gazde şi oaspeţi (printre care s-au aflat şi de astă dată István Vákár, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj, Marius Sabo, primarul municipiului Gherla, şi Lucian Nastasă-Kovács, directorul Institutului de armenologie şi al Muzeului de Artă din Cluj ).

M-am bucurat să fiu moderatorul evenimentului din 7 decembrie, cu satisfacţia că această întâlnire iniţiată (de mine) acum  patru ani are şanse – graţie susţinerii ambelor comunităţi etnice – să devină o tradiţie.

(Fotografiile din acest articol au fost puse la dispoziţie de Robert Schwartz şi István Vákár)

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *