Cu câteva luni în urmă, Dl.Tiberiu Roth a publicat în Baabel, un foarte interesant articol din care, am aflat amănunte despre piesa de teatru  “Dibuk” de S. Ansky.

Atunci mi-am amintit că cu ani în urmă, în cadrul Centrului Cultural din cartierul Ramot din Ierusalim, unde pe vremea aceea conduceam secƫiile de muzică, balet și teatru, trupa noastră de teatru de amatori – “HaMifgash” (“Comuniune”), având ca protagonist pe Yehuda Wachsman, a jucat aceasta piesă săptămână după săptămână, cu sala plină. Protagonistul acestei trupe era un evreu de origine română – Yehuda Wachsman – un om cu o personalitate foarte interesantă.

La câteva zile după citirea articolului din Baabel, un alt eveniment l-a adus din nou în atenƫia mea pe Yehuda: postarea pe Facebook a unui film care ne reamintea de tragedia prin care a trecut familia Wachsman,  cu 23 de ani în urmă. Aceste două întâmplări care mi l-au reamintit pe Yehuda m-au determinat să-l caut și să stau de vorbă cu el, ca să aflu cât mai multe amănunte despre povestea vieƫii lui.

Fiul unor supravieţuitori ai Holocaustului

Yehuda se autocaracterizează ca fiind mai degrabă tradiƫionalist decât religios, un evreu care păstrează datina evreiască  moștenită de la părinƫi, dar totodată accentuează că el este un evreu pios, cu dragoste faƫă de Dumnezeu, dar și cu dragoste și dăruire pentru semenii săi, un evreu “hasidi”. (termenul de hasid, provine din cuvântul ebraic “hesed” – “binefacere”).

Yehuda Wachsman s-a născut în România, la Târgu Mureș, în anul 1947. Tatăl său,  Iƫhak-Şlomo Wachsman, a avut parte de o viaƫă zbuciumată, străbătută de mari cumpene: prima și a doua soƫie au murit din cauza unor boli incurabile.  Iƫhak se căsătorește a treia oară. Cuplului i se nasc două fete. Ȋntre timp izbucnește cel de-al Doilea Război Mondial. Iţhak este trimis într-un lagăr de muncă obligatorie, iar soƫia împreună cu cele două fiice sunt deportate la Auschwitz. Toate trei au murit în camerele de gazare. După război Iƫhak se reîntoarce la Târgul Mureș unde se recăsătorește (a patra oară) cu Serena Rosenfeld și ea supravieƫuitoare a lagărului de la Auschwitz. Din această căsătorie li se nasc trei copii: primul, un băiat – Yehuda,  iar mai apoi încă două fete. (Toƫi trei trăiesc astăzi în Israel împreună cu familiile lor).

Ȋn anul 1959, pe când Yehuda avea numai 11 ani, familia Wachsman a “alyat” (emigrat) în Israel și s-a stabilit la Ierusalim. Ȋn Israelul acelor ani, condiƫiile de trai erau foarte grele și de aceea familia a hotărât să-l trimită pe Yehuda la un internat cu profil agricol, o instituƫie subvenƫionată de “HaBaD” (mișcare evreiască ortodox-hasidică a carei iniƫiale reprezintă crezul ei: “Hohma” – Ȋnƫelepciune, “Bina” – Inteligenƫă, “Dat” – religie ).

Mai târziu familia s-a mutat la Kiriat Ata  (un orășel în nordul Israelului) unde Yehuda s-a înscris la Beit HaSefer  Yavne – un liceu de învăƫământ religios.

După liceu, datorită unei grave afecƫiuni la rinichi, nu este primit să facă stagiul militar obligatoriu și astfel își continuă studiile la Universitatea din Ierusalim unde studiază matematica și fizica. După terminarea studiilor este profesor de matematică și fizică la “Beit HaSefer Kiriat Noar” (Liceu-Campus pentru Tineret) din cartierul “Bait-VaGan” (“Casă și Grădină”) din Ierusalim.

Ȋn anul 1970 Yehuda se căsătorește cu Esther. Născută din părinƫi supravieƫuitori ai Holocaustului, ea a alyat  din America și a predat engleza la unul dintre cele mai renumite  licee  din Ierusalim: “Leyada” (Hebrew University  High School).

Soƫilor Wachsman li se nasc 7 copii, toƫi băieƫi.  O parte dintre ei sunt căsătoriƫi și au la rândul lor copii.

Familia Wachsman – părinƫii și o parte dintre copii și nepoƫi

La vârsta de 43 de ani, boala de rinichi a lui Yehuda se agravează și i se face un transplant de rinichi. Acesta este momentul în care el hotărăște să se retragă din învăƫământ  și devine agent imobiliar.

Până acum nimic deosebit: un evreu român care, în ciuda condiƫiilor grele din primii ani de alya și a unei sănătăƫi șubrede, a reușit să-și croiască un drum solid în Israel.

Cea mai cumplită încercare a vieţii

Patru ani după transplant, în 1994,  avea să se întâmple marea tragedie a familiei: cel de-al treilea băiat al familiei, Nachshon Wachsman, a fost răpit în timpul serviciului militar obligatoriu, de către patru teroriști Hamas (organizatie paramilitară palestiniano-islamică, al cărei scop este cucerirea Israelului).

Nachshon în ziua recrutării, alăturii de părinƫi

Nachshon Wachsman

Iată cum s-au petrecut lucrurile. La sfârșit de săptămână Nachshon a plecat de la baza militară spre casă şi aștepta la autostop. A şi oprit o mașină mică, cu număr de Israel. Ȋn mașină erau 4 tineri care i-au spus lui Nachshon că și ei merg în direcƫia în care dorea el să meargă.  Nimic nu i-a inspirat lui Nachshon teamă sau suspiciune pentru că totul era regizat de către cei patru, până la ultimul amănunt:  tinerii purtau ca și Nachshon, “kippa” pe cap,  (specifică evreilor religioși), pe bord erau cărƫi de rugăciune în limba ebraică, iar la CD se auzea muzică hasidică. Dar curând după urcarea în mașină, Nachshon avea să înƫeleagă că a fost răpit: i s-a pus un sac în cap, a fost legat și lovit. Acei patru tineri erau teroriști HaMas, “costumaƫi” în evrei religioși.

Teroriștii l-au ascuns într-o casă din satul arăbesc Bir Nabala, din nordul Ierusalimului – la doar câteva minute de reședinƫa familiei Wachsman, din cartierul Ramot.

Părinƫii văzând că se apropie ora intrării Shabatului și Nachshon, contrar obiceiului, nu dă nici un semn de viaƫă și nici nu ajunge acasă au început să se impacienteze și să-l caute telefonic: la baza militară, la spitale, la poliţie. Nu era de găsit.

După câteva zile televiziunea israeliană i-a anunƫat pe părinƫi că prin agenƫia Reuters s-a primit de la teroriști o casetă video în care se aduceau dovezi că Nachshon a fost răpit de către teroriști Hamas, dar este în viaƫă.   A urmat o a doua casetă în care Nachshon, supravegheat de unul dintre răpitori, le cerea autorităƫilor să dea curs pretenţiilor teroriștilor, pentru că în caz contrar, el avea să fie asasinat.

Teroriștii cereau  eliberarea a 200 teroriști Hamas și a șeicului Ahmad Yasin – conducătorul organizaƫiei teroriste “Fraƫii Musulmani” (din care s-a format gruparea Hamas) toƫi aflaƫi la acea vreme, în închisorile israeliene, stabilind un termen limită de 24 de ore pentru rezolvarea solicitărilor

Yehuda, tatăl lui Nachshon, ia legatura cu “kadimi” (lideri religioși musulmani), apelează la personalităƫi politice internaƫionale și israeliene precum: președintele Americii din acea perioadă, Bill Clinton, și premierul Israelului, Ytzhak Rabbin. Acesta din urmă i-a explicat lui Yehuda că nu poate accepta condiƫiile grupării Hamas, deoarece e în curs de a semna un acord cu Yasser Arafat, conducătorul mișcării Fatah, rivală cu Hamas. Ytzhak Rabbin i-a promis însă că va acƫiona pe alte căi pentru a-l elibera pe Nachshon.

Ȋn același timp, serviciul de informaƫii israelian își continua investigaƫiile, identificând firma israeliană de la care fusese închiriată mașina cu care a fost răpit Nachshon şi reuşind să obțină  de la aceasta o serie de detalii cu ajutorul cărora reperează mașina. Datorită mașinii a putut fi urmărit și arestat şoferul terorist care intra și ieșea din satul arăbesc trebuind să ƫină legatura cu agenƫia Reuters. El a deconspirat apoi locul în care era ascuns Nachshon. Ȋntre timp teroriștii au dat  un nou ultimatum de 12 ore.

Israelul a stabilit un plan și, cu o oră înainte de expirarea ultimatului, 11 soldaƫi din trupele de elită “Sayeret Matkal” (trupe antrenate în mod special pentru a lupta împotriva teroriștilor) au atacat casa în care era ascuns Nachshon. Din păcate nu au fost cunoscute toate amănuntele legate de această casă: nu s-a știut că avea o ușă blindată care n-a putut fi distrusă din prima încercare. Din această cauză soldaƫii israelieni n-au reușit să-i ia prin surprindere pe teroriști, care dându-și seama că sunt atacaƫi l-au împușcat imediat pe Nachshon, iar apoi l-au împușcat pe ofiƫerul israelian Nir Porat care a pătruns primul în încăpere. Ȋn schimbul de focuri care a urmat, cei trei teroriști au fost omorâƫi, fiind răniţi şi câţiva din cei 11 soldaƫi de elită. Cel de-al patrulea terorist, care fusese arestat, a stat în închisoare până  în anul 2011, când a fost eliberat împreună cu alƫi 1.000 teroriști Hamas, în schimbul unui alt soldat israelian răpit în 2006. Astăzi teroristul palestinian trăiește în Turcia, de unde continuă să sprijine organizaƫia HaMass.

Anul 1994, anul răpirii și uciderii lui Nachshon, a fost anul în care s-a acordat cel mai controversat Premiu Nobel pentru Pace, decernat lui Yasser Arafat, Ithak Rabin și Shimon Peres.

Căi pentru tămăduire sufletească

După tragedia pierderii lui Nachshon, Yehuda a fost frământat de nenumărate întrebări filozofice. A plecat în India, încercând să găsească acolo răspunsuri, frecventând simultan ședinƫe de budism şi de filozofie iudaică a grupării Habad.

Ȋntors în Israel, a început să studieze psihodrama (metodă terapeutică de consiliere, specifică fiecărui individ), la “Mahon Kivunim” (“Institutul de Direcƫionare”), iar apoi face un masterat în “Educație și Psihologie”, în orașul Linz.

Ȋn urma acestor specializări, Yehuda simte nevoia de a împărtăși din experienƫa sa. Astfel  înfiinƫează și îndrumă voluntar, în cadrul Centrului Cultural Ramot, la secția denumită simbolic  “Şaizeci plus”,  pensionari pe care îi iniƫiază în subiecte filozofice și îi ajută să găsească răspunsuri la probleme care îi preocupă.

Pensionarii sunt organizaƫi în grupe care tratează teme diferite: “Kvutzat Tmiha” (“Grupă de Susținere”) unde se dezbat învățăturile doctorului filozof Moshe Maimonide; “Kvutzat Modaut” (“Grupa de Autocunoaștere”) unde se expun și se caută soluƫii la problemele personale ale cursanților ; “Kvutza Ruhanit” (“Grupa Filozofică”) – unde sunt analizați și explicați diverși termeni ca: dreptate, adevăr , humor, etc. Aceste grupe formate cu ani în urmă  activează sub îndrumarea lui Yehuda până astăzi.

Ȋn acelaș timp familia Wachsman continuă să se confrunte zi de zi cu problemele deosebit de dificile pe care le implică creșterea și educarea unuia dintre copiii  lor, cu dizabilităţi. Dându-și seama că multe alte familii se confruntă cu aceste  probleme, se hotărăsc să ajute la dezvoltarea unei instituƫii de specialitate, existentă, dar modestă  la acea vreme. Astfel, prin implicarea familiei Wachsman, instituția “Shalva” (“Liniştea”), este modernizată, primește o altă dimensiune fizică și organizatorică, în așa fel încât, astăzi acolo sunt susținuți, ajutați și îndrumați zi de zi tineri cu dezabilități.

Un om dedicat semenilor săi

Ȋn paralel cu toate aceste proiecte, Yehuda începe să activeaze în cadrul diverselor formaƫii artistice din cadrul Centrului Cultural: dansuri populare israeliene; dansuri de salon; face parte din colectivul  corului mixt “Harmonia”; membru al trupei de teatru “HaMifgash” (“Comuniune”).

Ȋn anii care au urmat Yehuda a devenind  sufletul trupei și a deƫinut  rolul principal în numeroase piese de teatru printre care: “Greu e să fii evreu” – Shalom Aleichem, “A 12-a noapte” – Shakespeare, “Andorra” – Max Frisch, “Bolnavul închipuit” – Molière, “Dybbuk”- Anski și multe, multe alte piese de teatru..

Trupa de teatru “HaMifgas” – 2005 Subsemnata, oferind un buchet de flori actorului principal – Yehuda Wachsman

Teatrul a devenit marea lui dragoste și astfel Yehuda își creează propria  trupă de teatru de amatori: “Shevet Yehuda” (“Tribul Yehuda” – după numele unuia dintre cele 12 triburi – seminƫii israelite). Yehuda este nu numai fondatorul acestei trupe, ci și regizor, actor și îndrumător.

Ȋntre timp, Yehuda suferă o operaƫie de cataractă, intervenƫie după care din cauza imunităƫii sale șubrede se contaminează cu un microb puternic și își pierde un ochi. Acest lucru nu-l împiedică să continue să activeze la fel de febril în domeniile în care era deja implicat.

Datorită acestei bogate activităƫi, Yehuda Wachsman primeste în anul  2017 -“Pras Mifal HaHaim” (“Premiul pentru activitatea vieƫii”).

De mai bine de 5 ani, trupa de teatru de amatori, înfiinƫată de el, joacă cu succes pe diverse scene din Israel. Ȋn aceste luni, trupa susƫine 13 spectacole,  la teatrul “HaHan” din Ierusalim, cu 4 piese diferite: “Şcoala femeilor” – Molière, “Prietene bune” – Anat Gov, “Nora” – Ibsen, “Reputaƫia îl recomandă” – E. Kishon.

Trupa de teatru de amatori “Shevet Yehuda” – 2017. Ȋn centru, la masă, Yehuda Wachsman

Unii oameni cred în Horoscop, alƫii nu, dar credem sau nu, Yehuda este un adevarat “Leu” care – luptându-se cu destinul – nu s-a lăsat înfrânt de greutăƫile vieƫii, rămânând gata să sară mereu în ajutorul semenilor săi.

Paula Crăciun