Pod peste ani

Au trecut șase ani (cum au zburat oare?) de când am povestit despre cele trei concerte diferite, prezentate de formaţia klezmer MAZEL TOV a Comunităţii Evreilor din Cluj, în trei zile consecutive, la Bistriţa, Cluj şi Arad, cu ocazia sărbătorii de Hanuca 2013 (5774 după calendarul iudaic).

Anul acesta calendarele, cel iudaic şi cel gregorian, au împletit într-un fel sărbătoarea Crăciunului cu cea de Hanuca 5780 şi ultima lumânare, cea de a opta, s-a aprins cu două zile înainte de finalul anului 2019. Momentul a fost marcat de Comunitatea Evreilor din Cluj, care organizează în fiecare an, într-una din zilele sărbătorii de Hanuca, un eveniment festiv de aprinderea lumânărilor în prezenţa membrilor comunităţii şi a invitaţilor acestora, urmată de un program artistic şi de o degustare de gogoşi tradiţionale pentru această sărbătoare, însoţite de un păhărel de vin.

Despre acest eveniment am simţit acum nevoia să împărtăşesc câteva impresii.

De regul, sărbătoarea se desfăşura în sinagogă, dar aceasta fiind încă în renovare, gazda evenimentului a fost Muzeul Etnografic al Transilvaniei .

Sărbătoare veselă de Hanuca înseamnă şi un program artistic, pe care la Cluj îl prezintă corul Shira Hadasha, dirijat de prof. Ecaterina Halmos şi formaţia klezmer MAZEL TOV, dirijată de prof. Vasile Socea.

Mă voi opri asupra programului prezentat de formaţia klezmer, în calitate de solista acestei formaţii.

Cei care ne urmăresc ştiu că repertoriul vast al formaţiei ne permite să venim de fiecare dată cu programe adecvate evenimentului, mereu altele.

Nu insist asupra timpului şi energiei cheltuite pentru pregătirea acestor programe, vreau doar să subliniez entuziasmul şi disponibilitatea membrilor formaţiei de a fi prezenţi şi de a coopera la construirea acestora, pe „scheletul” schiţat de dirijorul formaţiei, prof. Vasile Socea, el fiind responsabil de adunarea materialului, prelucrarea aranjamentelor muzicale, punerea în pagină a partiturilor pentru fiecare instrument în parte, într-un cuvânt, el stă la baza activităţii întregii formaţii.

Subsemnatei, pe lângă interpretarea vocală a cântecelor idiş, ebraice ori ladino, îi revine selecţia materialului, stabilirea conţinutului programului în funcţie de ocazia pentru care suntem solicitaţi, pregătirea materialului promoţional (afişe, invitaţii) şi conceperea prezentării programului.

Iată programul prezentat anul acesta la sărbătoarea de Hanuca:

  1. YIDDISHE  HONGA – instrumental
  2. MA OZ   TZUR – tradiţional – vocal ivrit (stâncă, fortăreaţă a mântuirii mele, mi-e drag să te laud în vorbă şi-n gândire…)
  3. ŢÂNDUN  LICHTĂLĂCH – vocal idiş (aprindem lumânările în cinstea sărbătorii de Hanuca şi mărşăluim voioşi cu ele)
  4. ACHT  KLEINE  BRIDĂR – vocal idiş (opt frăţiori dintr-o flacără mare, martori muţi ce ne amintesc de vremurile de vitejie din ţara îndepărtată a strămoşilor)
  5. HANUKA, HANUKA – vocal ladino (opt zile de fericire, cântec, dans şi voie bună, asta-i Hanuca)
  6. LATKE SONG – vocal engleză (sunt o plăcinţică ce stau în blender, prietenă cu ceapa şi făina, urmând să fiu prăjită în ulei şi consumată; la diverse ocazii se servesc specialităţi ca:  maţa & charoset de Pesah, ficat fript & chala  de Şabat, plăcintă cu brânză de Şavuot şi ghefilte fiş, (peşte umplut) la orice sărbătoare;  doresc să mi se acorde şi mie aceeaşi atenţie şi importanţă de Hanuca).
  7. OY, TATE – instrumental
  8. YEMEI  HANUCA – vocal ivrit (acele zile de Hanuca în care ne bucurăm şi ne veselim, învârtim titirezii zi şi noapte şi mâncăm gogoşi la nesfârşit)
  9. SEVIVON – vocal ivrit (titirezii se învârt întruna în timpul frumoasei sărbători de Hanuca, legată de minunea ce s-a petrecut în ţara cea îndepărtată)
  10. DREIDL – potpuriu vocal idiş (a sosit Hanuca, titirezul se învârte iar băieţii şi fetele încing hora; acest personaj nelipsit de la sărbătoare, titirezul, aduce chiar şi câştiguri la joc, iar hora este adorată de toţi )
  11. TZUR  MISHELO – vocal ivrit (înălţăm rugi de mulţumire Domnului, stânca, păstorul şi Tatăl nostru, care ne pune pâinea şi vinul pe masă, asigurându-ne hrana)
  12. MITZVA  GEDOLA – vocal ivrit (avem marea datorie să urmăm porunca de a ne bucura şi de a fi veseli mereu)
  13. KLEZMER  PARTY – instrumental

După cum se vede, cu ocazia aprinderii celei de a opta lumânări, formaţia klezmer MAZEL TOV a prezentat un program alcătuit din piese instrumentale klezmer şi cântece tradiţionale legate de această sărbătoare, în ebraică, idiş, ladino şi engleză.

Pentru că este vorba despre sărbătorirea victoriei luminii asupra întunericului, s-a cântat despre lumânările a căror flacără împrăştie lumina în lumea întreagă ŢÂNDUN LICHTĂLĂCH, ACHT KLEINE  BRIDĂR                                                                                                                                          Gustoasele plăcinte, aşa-numitele latkes în idiş, levivot în ebraică, prăjite în ulei, amintesc de minunea din templu: uleiul sfințit menit unei singure zile a ars în candelă timp de opt zile; s-a cântat şi despre ele (THE LATKA SONG).

Titirezul, obiectul nelipsit în jocurile desfăşurate în timpul acestei sărbători,  un  adevărat simbol al acesteia, nu a putut lipsi din repertoriu (SEVIVON ŞI DREIDL ).

Şi, întrucât veselia sărbătorii, subliniată în cânt şi în joc (YIDDISHE HONGA, OY, TATE!, HANUCA , YEMEI HANUCA, MITZVA GEDOLA, KLEZMER PARTY) nu ne opreşte să ne înfruptăm cu gogoşi şi plăcinţele, s-a inserat în program şi un psalm de mulţumire pentru hrana pe care o primim (TZUR MISHELO).

Surpriza programului din seara aceasta a constituit-o participarea, alături de klezmeri, a copiilor veniţi cu părinţii lor din îndepărtata Chină, fraţii  Yao. Ne-a bucurat disponibilitatea întregii familii de a ni se alătura, integrându-se perfect în acţiunile noastre în ceea ce priveşte repetiţiile şi urmând întocmai sugestiile noastre legate de prezenţa scenică.

Yael şi Yafa au impresionat publicul interpretând integral tradiţionalul „MA-OZ TZUR”, cântecele „YEMEI  HANUKA” şi „SEVIVON” şi ilustrând, în chip de tablouri vii, unele cântece interpretate de subsemnata.

Din păcate prima parte a programului, ceremonia de aprindere a lumânărilor cu binecuvântările de rigoare, discursul oficialilor cu privire la semnificaţia şi importanţa sărbătorii, urmate de programul corului „Shira hadasha” s-a prelungit neaşteptat de mult şi frăţiorul fetiţelor, micuţul Yavo, a adormit şi nu a mai putut participa alături de surorile sale la ilustrarea programului, aşa cum a fost preconizat; de altfel chiar o parte a publicului nu a mai rezistat şi s-a retras înaintea programului nostru.

Cu toate acestea, cei rămaşi s-au supus cu mult entuziasm „poruncii” de a se veseli (MITZVA GEDOLA), prinzându-se în hora finală, care i-a unit pe cei prezenţi, mici şi mari, în primirea şi acceptarea mesajului acestei sărbători de a nu lăsa niciodată întunericul să pună stăpânire pe lumină.

Aş vrea să cred că această sărbătoare, care a avut loc la finele anului de care abia ne-am despărţit şi care omagiază vremurile eroice de demult şi victoria luminii asupra întunericului, îşi va revărsa strălucirea şi mai departe asupra anului în care am intrat, luminându-ne mintea şi viaţa.

Trecând puntea peste ani, am intrat în anul 2020, a cărui primă lună se încheie cu alt eveniment legat de existenţa evreilor –  27 ianuarie, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu acest prilej, la Muzeul Holocaustului din Transilvania de la Şimleu Silvaniei în 26 ianuarie se vor aniversa, în mod festiv 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau şi în paralel, 15 ani de activităţi educaţionale ale muzeului, printre care şi cel mai recent proiect –„ETERNAL ECHOES”. La programul festiv va fi prezentă şi formaţia „MAZEL TOV”, invitată să dea culoare evenimentului printr-un program muzical adecvat.

Nu e prima dată când vom fi la Şimleu; am mai fost cu șase ani în urmă, tot cu prilejul comemorării victimelor Holocaustului şi atunci am susţinut un concert de cântece legate de viaţa din lagărele de exterminare (după cum am mai spus, repertoriul nostru cuprinde muzică oglindind absolut toate aspectele vieţii evreieşti). Concertul, chiar dacă nu s-a soldat atunci cu aplauze, întrucât organizatorii au solicitat o atmosferă solemnă, în tăcere deplină, s-a lăsat, în schimb, cu lacrimi şi suspine, urmare a emoţiei induse de programul formaţiei.

Anul acesta programul va cuprinde, bineînţeles, cântece legate de Holocaust dar, dată fiind şi aniversarea celor 15 ani de activitate a muzeului, cu larg răsunet în educaţia tineretului privind problematica holocaustului, am inclus în program şi muzică instrumentală klezmer, împletită cu cântece care fac dovada supravieţuirii, a puterii de a depăşi vicisitudinile, într-un cuvânt, care demonstrează că poporul, în ciuda tuturor, trăieşte şi putem, ba chiar trebuie să ne exprimăm mândria şi bucuria.

Pe lângă programul live cu care ne prezentăm la eveniment, vom aduce în faţa publicului şi un CD („SĂ PĂSTRĂM  MEMORIA  VIE”), proaspăt înregistrat, cu cântece despre Holocaust, pe care îl lansăm cu această ocazie, acesta fiind omagiul nostru adus memoriei milioanelor care au pierit pentru singura vină de a se fi născut evrei.

Dar viaţa merge mai departe şi noi vom răsfoi maldărul de pagini al repertoriului nostru pentru a pregăti următorul pas, programul pentru sărbătoarea de Tu Bishvat, combinată cu întâlnirea membrilor comunităţii evreilor din Cluj cu cei ai comunităţii armenilor, program despre care, poate, voi reveni cu alte detalii.

Sulamita Socea

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

One Comment

  • Tiberiu Ezri commented on January 23, 2020 Reply

    Felicitari pentru activitatea intensa!
    Kol hakavod!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *