Şarpele de aramă, zis Nehuştan

Preambul

Protagonistul acestui articol este Şarpele de aramă, ulterior denumitul NEHUȘTAN, o unică apariție pe scena biblică.

Dezvoltarea subiectului se axează pe complicațiile ivite la traducerea acestui termen din textul biblic ebraic în alte limbi, inclusiv cauzele lingvistice care au condus la apariția lor.

1. Apariţia Şarpelui de Aramă pe scena biblică

În Cartea Numeri – întregul capitol 21 fiind intitulat Șarpele de aramă – viitorul NEHUȘTAN își face debutul pe scena biblică,contextul fiind următorul: abia eliberați din robia egipteană, mărșăluitorii israeliţi către Ţara Promisă, sub conducerea lui Moise, traversau o zonă deșertică. Datorită condițiilor de viață deosebit de dificile, oamenii au început a “mișca în front”: să crâcnească și să se plângă. Drept consecință, Dumnezeu i-a condus într-o zonă plină de șerpi veninoși, a căror mușcătură făcea numeroase victime. În această situație, Moise s-a adresat lui Dumnezeu, care I-a indicat următoarea sacro-terapie: «… Fă-ți un șarpe de aramă și-l pune pe un stâlp; și de va mușca șarpele pe vreun om, tot cel mușcat care se va uita la el va trăi». Și a făcut Moise un șarpe de aramă și l-a pus pe un stâlp; și când un șarpe mușca vreun om, acesta privea la șarpele cel de aramă și trăia (Numerii 21:8-9),

Michelangelo: Șarpele de aramă (cupola Capelei Sixtine)

Deci Dumnezeu i-a dat instrucțiuni lui Moise de a realiza a un șarpe de aramă (cupru):… וַיַּעַשׂ מֹשֶׁה נְחַשׁ נְחֹשֶׁת.

Inițial, acest șarpe realizat în deșert, a reprezentat simbolul de salvare-apărare doar pentru cerințele de moment; constituind un simbol al încrederii în Creator, nicidecum nu a fost confecționat pe considerente de cult.

2. Ieșirea Şarpelui de aramă de pe scena biblică

Cu timpul însă, acest șarpe de aramă a ajuns la rang de idol, creându-se chiar legende pe seama puterilor tămăduitoare pe care le-ar avea. Acest idol-”tămăduitor” a primit chiar și un nume: îl numeau Nehuştan…/… וַיִּקְרָא-לוֹ, נְחֻשְׁתָּן (4 Regi 18:4).

Pentru a respecta Porunca a doua referitoare la idoli (Să nu ai alți dumnezei afară de Mine, …), după circa 500 de ani, regele Iudeei Iezechia (727-698 î.Hr.) dispune distrugerea șarpelui de aramă, alături de alți idoli și simboluri canaanite la care evreii se închinau; îndepărtarea imaginii trebuia să constituie reîntronarea monoteismului, a disciplinei de cult în Dumnezeul Unic.

3. Sorgintea numelui Nehuștan

Pentru trecerea de la numele inițial șarpe de aramă / נְחַשׁ הַנְּחֹשֶׁת / nahaș nehoșet la denumirea Nehuștan / נְחֻשְׁתָּן – cuvânt format din 5 litere ebraice -, autorul biblic a utilizat o ”construcție” lingvistică subtilă, însă reușită: în limba ebraică cuvântul נְחַשׁ (nahaș) înseamnă “șarpe”, iar נְּחֹשֶׁת (nehoșet) se traduce “cupru/aramă”. Trebuie sesizat faptul că în cele două cuvinte ebraice – נְחַשׁ și נְּחֹשֶׁת – există 3 litere identice: נ – ח – ש (ordinea de citire fiind de la dreapta către stânga), respectiv NHȘ; litera a patra ת (respectiv T) reprezintă ”contribuția” termenului נְּחֹשֶׁת / nehoșet (cupru)la ”construcția” lingvistică. Litera finală, a 5-a,  ן/ N, doar cu rol de ”figurant”, vine să confere formă definitivă cuvântului. În această ”formație”, denumirea ebraică נְחֻשְׁתָּן / NeHuȘTaN redă legătura șarpe-aramă. Desigur, litera finală poate fi orice altă literă; ea însă nu schimbă ”mesajul” נְחַשׁ – נְּחֹשֶׁת, respectiv șarpe – aramă.

4. Traduceri cu bucluc

La parcurgerea câtorva versiuni de traducere a textului biblic original (ebraic) în alte limbi, cititorul interesat într-o lectură comparată, va avea surprize. În acest sens, sunt prezentate în continuare traducerea versetelor de interes – Numerii 21:9 și 4 Regi 18:4 -, realizată în patru versiuni diferite: trei versiuni în limba engleză și o versiune în limba română; versetul de referință este cel de limbă ebraică, tabelul 1.

Tabelul 1

Notă: pentru acronimele din prima coloana a tabelului, site-urile utilizate pentru variantele de traducere sunt:

Din analiza Tabelului 1 – exceptând traducerea în limba română, care respectă cu acuratețe textul original din limba ebraică -, se observă că traducerea cuvântului cupru / נחשׁת din versetul Numeri 21:9 s-a făcut atât prin cuvântul alamă/brass, cât și prin cuvântul bronz/bronze. Este corect?

Iar NEHUȘTAN, personajul principal al acestui articol, a rămas în diversele traduceri ale versetului din 4 Regi 18:4 cu denumirea ebraică neschimbată: NEHUȘTAN. Despre ce e vorba? Nehuștan-ul dispărut de pe scena biblică, a lăsat o anume moștenire ”cifrată” ? S-ar putea să fie nevoie de ajutorul vreunui specialist ”spărgător” de coduri?

Răspunsul la cele două întrebări va fi tratat în continuare.

4.1 Implicațiile traducerii incorecte a unor termeni metalurgici (versetul Numeri 21:9).

Substituția, respectiv modul de traducere a cuvântului cupru / נחשׁת, tabelul 1, este derutantă, generatoare de confuzii. Inconsecvențele în traducerea textului biblic din originalul ebraic în alte limbi, precum diversele traduceri în limba engleză, pot conduce la confuzii pentru cititorul mai putin inițiat în domeniul istoriei Științei materialelor; ne referim la deruta privitoare la consensul asupra cronologiei epocilor istorice ale metalelor (si aliajelor): perioada calcolitică/epoca cuprului, epoca bronzului și epoca fierului. Deruta poate deveni mult mai accentuata în cazul cititorului ancorat în domeniul Știinta materialelor.

Pentru explicațiile ce urmează, ”implicarea” câtorva definiții ale unor noțiuni tehnice e necesară:

– metalul cupru/aramă este unul din elementele ce se găsesc în tabelul periodic al elementelor chimice. În textul biblic sunt referințe asupra a șase metale: aur, argint, cupru/aramă, fier, cositor/staniu și plumb.

– atât bronzul cât și alama NU sunt elemente chimice, ci aliaje tehnice binare pe baza de cupru. De facto, aceste materiale sunt noțiuni complet diferite și absolut distincte: bronzul este un aliaj metalic obținut prin topirea elementelor metalice cupru si staniu, iar alama este un aliaj metalic obținut prin topirea elementelor metalice cupru si zinc.

Revenind la ”bubă”, respectiv la substituția derutantă:

având în vedere că textul biblic al Vechiului Testament coincide cu parte a epocii bronzului și începutul epocii fierului, punerea unui semn de egalitate între cupru și bronz în traduceri nu e corectă; ar putea fi însă tratată cu o anumită înțelegere, chiar dacă ridică probleme de onomastică metalurgică. Traducătorii si-au putut permite a face aceasta “derogare”, existenta staniului în textul biblic constituind “atestat”; suplimentar, obținerea bronzului a fost larg răspândită încă de prin anii 3000 î.Hr. în Mesopotamia și Anatolia, motiv pentru care a și dat numele epocii respective: epoca bronzului.

Extinderea noțiunii de cupru la alamă pentru perioada Vechiului Testament nu prezintă un suport științific, substituția la traducerea textului biblic original fiind generatoare de confuzii.

În textul biblic zincul nu e mentionat. În perioada Vechiului Testament alama NU a fost cunoscută; alama a intrat pe scena istoriei – în calitate de aliaj tehnic și conform unei tehnologii bine definite – la mijlocul secolului 18 d.Hr, moment în care s-a pus la punct procedeul industrial de obținere a zincului metalic.

Chiar dacă se admite alama calaminică drept alamă în sensul actual acceptat, acest tip de alamă a apărut abia la confluența perioadei dintre Vechiul Testament cu Noul Testament.

În concluzie, pentru perioada celor circa 500 de ani (1200 – 700 î.Hr.) de existență a lui Nehuștan pe scena biblică, situația substituțiilor cupru = bronz și cupru = alamă se prezintă astfel:

semnul de egalitate între cupru și bronz reprezintă o “derogare” ce și-a permis-o traducătorul. “Derogarea” poate fi tratată cu o anumită înțelegere; însă, în contrapondere, o întrebare: semnul de egalitate cupru = bronz conduce către Nehuștan …?

semnul de egalitate între cupru și alamă este incorect.

4.2 NEHUŞTAN o denumire cu complicaţii (versetul 4 Regi 18:4).

Din tabelul 1 se mai observă că traducătorul în limba engleză a adoptat denumirea NEHUȘTAN, identică cu denumirea utilizată de textul original în limba ebraică.

De altfel, denumirea identică Nehuștan a rămas intactă și în multe alte versiuni de traducere ale textului ebraic în alte limbi: … vocavitque nomen ejus Nohestan (Vulgate/lat), … y la llamaban Nehustán (Nueva Biblia Latinoamericana de Hoy/sp), … e lo chiamavano Necustan (Conferenza Episcopale Italiana), … et l’appelaient Nehoushtân (La Bible du Semeur/fr), … und man nannte sie Nechuschtan (Schlachter 2000/germ), … Он назывался Нехуштан (New Russian Translation), … és Nehustánnak nevezték (Hungarian New Translation), etc. (vezi https://www.biblestudytools.com/)

Înainte de încheiere

Între cele două întrebări anterioare – (*)acuratețea traducerii cuvântului cupru / נחשׁת și (**)inflexibilitatea în traducerea cuvântului Nehuștan – există o legătură intrinsecă:

– expresii alternative de traducere ale noțiunii aramă, constituie o ”sopârlă” nedigerabilă pentru Nehuștan.

– orice combinație lingvistică de traducere a expresiei ebraice נְחַשׁ ַנְּחֹשֶׁת, pentru expresii alternative, nu conduce la obținerea denumirii Nehuștan.

Încheiere

Cuvântul ebraic Nehuştan e intraductibil în orice altă limbă. Are și limba ebraică – veche pentru unii; renăscută pentru alții – frumusețile ”cotloanelor” ei.

Referitor la cazul analizat, nu e necesar a utiliza un model matematic și un computer performant pentru descifrare; ”ADN”-ul Nehuștan-ului cercetat nu e complicat: poartă ”amprenta” unei subtile filigranări lingvistice ebraice. Interesant că în zilele noastre se întâlneşte destul de des numele Nechuștan / Nechushtai , de obicei ca nume de familie.

Notă: chiar dacă nu are legătură cu Nehuștan-ul biblic, în dicționarul ebraic modern există și cele două noțiuni ”lipsă la apel” la momentul de referință: אָרָד / arad pentru bronz și פְּלִיז / pliz pentru alamă.

Strul Moisa

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

14 Comments

  • Petrica VIZUREANU commented on May 24, 2021 Reply

    Dragul meu Strul,
    AI fost, esti si vei ramane singurul pamantean care a unificat intr-un mod incredibil doua domenii, aparent, fara nicio legatura intre ele! In acest fel se pot imbina cele mai vechi inscrisuri cu cele mai noi cunostinte ale stiintei.
    Felicitari pentru perseverenta si “fermitate in ideile tale”!
    La mult asteptata revedere,
    Petrica

    • Nume * Strul MOISA commented on May 24, 2021 Reply

      Petrică dragă, îți mulțumesc pentru frumoasa și onoranta-ți apreciere! La rându-mi, aștept să ne revedem cât mai curând.
      Strul

  • Veronica Rozenberg commented on May 22, 2021 Reply

    Draga Strul,

    Eruditia ta in domeniul biblic trezeste o admiratie fara limite, dezbaterile tale sunt destul de dificile de inteles pana in rarunchi. Am reusit sa citesc acest articol care face o analiza ramificata a notiunilor legate de metalele cupru/arama si derivatele lor in aliaje diferite.

    Intrebarea mea este daca traducerea gresita in diferitele limbi enumerate are o motivatie, sau provine exclusiv din lipsa de cunostinte a celui care a tradus textul, unul sau mai multi.
    Daca ar exista o motivatie, catre ce directie s-ar putea indrepta?
    Multumesc si sper ca perioada urmatoare va fi una ceva mai linistita.

    • Strul Moisa commented on May 22, 2021 Reply

      Dragă Veronica,
      * Motivarea ar fi un posibil ”exces de zel” cosmetic al traducătorului, pentru a da mai multă ”greutate” scenei, având în vedere că proprietățile de utilizare a bronzului sunt superioare celor ale cuprului. Doar că, rezultatul obținut în final nu e cel scontat: NEHUȘTAN și-a pierdut rădăcinile.
      * Un exemplu suplimentar pregnat. În alte versete, fără legătură cu subiectul NEHUȘTAN, deruta rezultată e și mai șocantă: pentru cuvântul ebraic cupru, traducerea utilizată este otel / steel. Dacă aș utiliza o expresie indulgentă, aș spune că extinderea “evoluționistă” prin punerea semnului de egalitate între cupru și oțel nu poate fi tratată cu indulgență: este complet neavenită și neconcordantă cu evoluția istorică a științei.
      * Răspunsul la întrebarea ta ”dacă ar exista o motivație, către ce direcție s-ar putea îndrepta?” îl formulez astfel: nu că traducătorul – sau echipa de traducători – nu cunoștea diferențele nete existente între cupru-bronz(-oțel), însă MESAJUL biblic este cel prioritar, fiind departe de a fi un mesaj tehnic.
      Șavua tov, cu sănătate,
      Strul

      • Veronica Rozenberg commented on May 23, 2021 Reply

        Multumesc pentru raspuns, daca inteleg bine, scopul era practic exprimarea prin cuvinte alese chiar incorect, o “superioritate” sa-i zicem fizica, materiala, in contextul in care era folosit cuvantul diferit.

        • Nume * Strul MOISA commented on May 23, 2021 Reply

          Ai dreptate. La scară ”macro”, răspunsul sună astfel: în textul biblic, MESAJUL SPIRITUAL este cel ce primează.

  • D. George Arghir commented on May 21, 2021 Reply

    Apreciez deosebit articolul scris de distinsul Dr.HC Strul Moisa, specialist in metalurgie – stiinta materialelor.
    Traducerile bibliei, au fost facute de lingvisti, cunoscatori ai limbilor. Un metalurg leaga expresiile de perioadele de existenta a aliajelor, cunostintelor. Dr. Moisa reuseste in od stralucit sa le imbine, fiind metalurg, cunoscator al bibliei si al limbilor.Felicitari, distins coleg.

    • Strul Moisa commented on May 21, 2021 Reply

      MULT stimate și MULT distins Prof. Arghir,
      personalitate care o viață întreagă a educat nenumărate generații de studenți în Știința și Ingineria Materialelor (SIM), și numai,
      *Cu deplină sinceritate (nu pot atlfel), vă mulțumesc pentru aprecieri.
      *La data respectivă, mă refer la lansarea cărții la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, unul din colegii noștri de breaslă s-a exprimat: ”Strul, te felicit pentru ideia subiectului; dar te și invidiez: de ce nu mi-a venit mie ideia subiectului?” De facto, tema ”ȘARPELE DE ARAMĂ – NEHUȘTAN” constituie un apendice al cărții, care va fi inclus în noua mea lucrare în pregătire.
      *Și continuând să ”forez” în nișa BIBLIE-METALURGIE, am ajuns la concluzia că metalurgia a fost o specialitate priveligiată în ochii Creatorului, metalurgul având o ”linie telefonică ÎN DIRECT” către urechea Sa atentă. El aprecia măiestria, profesionalismul, creativitatea metalurgică, meseria ce nu a fost apreciată doar pentru valoarea sa materială, ci si pentru importanta spirituala. Chiar dacă voi fi acuzat de subiectivitate (posibil că e mai ușor a critica, decât a crea), însă o mare parte ale valorilor noastre culturale fundamentale actuale, își au rădăcini în tradiții metalurgice; deși, DIN PĂCATE, această realitate este ignorată astăzi. Am o lucrare, momentan încă, în ”cuptorul de coacere”:”Unicitatea statutului de excepție al metalurgului în Biblie”. Sper să o scot la timp – altfel se face scrum – în care încerc să demonstrez teza/fraza anterioară.
      MULT stimate Domnule Prof. Arghir, cu sinceră apreciere și adânc respect alături de urări de SĂNĂTATE: dvs și întregii familii,
      Strul

  • Victor Geanta commented on May 20, 2021 Reply

    Draga Struly,

    Esti nemaipomenit! Ai o vivacitate si o minte sclipitoare, precum artificiile care strabat cerul tarii tale (si a noastra, dupa cum ai spus).
    Ai gasit inca un argument metalurgic prin care sa-ti descarci energia mentala!b De aia te iubim cu totii!
    Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa-ti dea taria de a descoperi si pune in opera alte giuvaeruri!

    Inca o data, iti spunem ca te iubim si abia astept sa ne reintalnim!

    Ionelia & Victor

    • Strul Moisa commented on May 20, 2021 Reply

      Săru` mâna Ionelia, șalom Victor,
      În aprecierile voastre, dovediți că metalurgia reprezintă și multă căldură. Eu am sesizat-o: multă căldură; nu doar metalurgică. Sincere MULȚUMIRI
      Și eu vă iubesc și abia aștept să vă reîntâlnesc (mi-a ieșit și mie cu rimă).
      Cu sănătate, sănătate, sănătate și liniște !!!
      Noapte bună, Strul

  • Maria Stoicanescu commented on May 20, 2021 Reply

    Felicitari! Interesant si frumos prezentat materialul!

    • Strul Moisa commented on May 20, 2021 Reply

      Maria dragă,
      MULȚUMESC pentru aprecieri. Pentru tine, Prof la specialitatea Ingineria Materialelor, definițiile de specialitate nu reprezintă o noutate, însă ele constituie ”buba” consecvenței” actorului principal: NEHUȘTAN.
      Cu sănătate ție și alor tăi,
      Puiu

  • tiberiu ezri commented on May 20, 2021 Reply

    Va admir cunostinta limbii ebraice si capacitatea analitica!

    • Strul Moisa commented on May 20, 2021 Reply

      Stimate prieten,
      1.Mulțumesc pt aprecieri! Întotdeauna v-ați pemis și lefargen. Referitor la ” cunoașterea limbii ebraice” de SPECIALITATE, am învățat-o la cursuri de la studenți; n-am avut jenă să-i întreb.
      2.Și încă o ”poantă”, cam legată de subiectul articolului: în limba ebraică, ” נחוש” (nahuș, pt cel mai puțin cunoscător/cititor al limbii) s-ar traduce perseverent, ferm. Iar expresia ebraică ”נחוש בדעתו ” s-ar traduce ”ferm în ideile sale”. În limba română, expresia – într-o traducere mai liberă – poate fii ”încăpățânat ca un catâr”.
      Mergem mai departe: cuvântul נחוש conține cele 3 litere – נ ח ש ce compun cuvântul șarpe/נחש. Posibil că și lui NEHUȘTAN i s-a transmis acea perseverență, fermitate, încăpățânare de a nu se lăsa tradus (la propriu și la figurat)….
      3.Tabelul 1 apare deformat în articol. Vi-l trimit pe mail.

      O zi bună în continuare,
      Strul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *