Andrea Ghiţă: DUBLUL JUBILEU AL SINAGOGII NEOLOGE DIN CLUJ

 

Zilele sărbătoririi sinagogii neologe din Cluj – astăzi Templul Memorial al Deportaţilor – s-au desfăşurat sub genericul „1887 – 1947 – 2012”, un triplet care reflectă un jubileu dublu: 125 de ani de la târnosirea frumosului locaş de cult în stil maur şi 65 de ani de la reinaugurarea clădirii reconstruite din ruinele celui de al doilea război mondial.

Programul manifestărilor a cuprins o festivitate comemorativă de anvergură şi a cea de a doua ediţie a simpozionului „File din istoria evreimii clujene”, focalizat pe istoria sinagogii şi a comunităţii constituite în jurul ei.

Sub bolţile templului plin de lume au luat loc delegaţia conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, înalte feţe bisericeşti ale cultelor creştine – printre care  s-au numărat ÎPS Andrei Andreicuţ, mitropolitul ortodox de Ardeal, şi Excelenţa sa Ferenc Bálint-Benczédi, episcopul unitarian de Transilvania –  reprezentanţi ai diplomaţiilor din Israel (Arezoo Hersel, şef-adjunct al misiunii diplomatice israeliene la Bucureşti) şi Ungaria (János Magdó, consulul Ungariei la Cluj), parlamentari şi notabilităţi clujene.

Delegaţia comunităţii evreieşti din Debreţin, Ungaria, condusă de preşedintele Tamás Horovitz a venit să se bucure alături de coreligionarii clujeni.

Emoţia a copleşit sufletele oaspeţilor, fie ei clujeni sau sosiţi de departe. Istoricul Lya Benjamin a evocat cu ochii împăienjeniţi de lacrimi anii de după război, când frecventa liceul evreiesc din Cluj şi petrecea mult timp împreună cu tinerii reveniţi din lagărele morţii. Prim-cantorul  Iosif Adler care are rădăcini clujene şi-a făcut timp să se reculeagă la mormintele celor dragi, iar istoricul Rafael Vago ne-a destăinuit că se împlinesc 60 de ani de când a absolvit…grădiniţa Universităţii Bolyai. 

Serviciul divin, oficiat de rabinul Rafael Shaffer şi prim-cantorul Iosif Adler, a fost urmat de un moment impresionant aflat sub semnul gratitudinii. Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Cluj, a înmânat tablouri înfăţişând Templul Memorial al Deportaţilor, reprezentanţilor comunităţilor evreieşti din Braşov şi Timişoara, precum şi descendenţilor familiilor Czitrom şi Zador care, în vremurile grele de după război, s-au numărat printre donatorii care au răspuns apelului marelui rabin Alexandru Şafran de a se face o colectă pentru reconstrucţia sinagogii aruncate în aer. În numele donatorilor a vorbit Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov, care a subliniat importanţa solidarităţii dintre comunităţile evreieşti.

Din cuvântările rostite de profesorul universitar Nicolae Kallós, preotul profesor universitar Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii BabeşBolyai şi deputatul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comuntăţilor Evreieşti din România, a răzbătut importanţa continuării şi consolidării vieţii evreieşti, precum şi a convieţuirii armonioase cu naţionalităţile şi cultele trăitoare pe meleagurile ardelene.

Festivitatea de la sinagogă s-a încheiat cu dezvelirea plăcilor memoriale  dedicate dublei aniversări a acestui lăcaş de cult emblematic al Clujului.

Un alt moment memorabil al jubileului a fost ceremonia conferirii medaliei “Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România”. Criticul de artă Alexandra Rus, lectorul universitar Maria Radosav, istoricul Lucian Nastasă-Kovács şi profesorul de vioară Vasile Socea au primit acest simbol al aprecierii, pentru ataşamentul faţă de comunitatea evreilor clujeni şi abnegaţia cu care au venit în ajutorul ei.

Seria manifestărilor jubiliare a continuat cu cea de a doua ediţie a simpozionului “File din istoria evremii clujene”, organizat în colaborare cu Institutul de istorie „Gheorghe Bariţiu” al Academiei Române. Sesiunea ştiinţifică a fost onorată de prezenţa unor istorici de marcă din ţară şi străinătate. Dacă lucrările  prezentate de Rafael Vago, Lucian Herşcovici, Liviu Rotman şi Lya Benjamin s-au axat pe istoria sinagogii şi a societăţii evreieşti din perioada construcţiei lăcaşului de cult neolog şi a anilor săi de glorie, cele semnate de Lucian Nastasă-Kovács, Hary Culer şi Maria Újvári au vorbit despre violenţele antisemite din iarna anului 1927, răspunsul comunitar şi reflectarea lor în presa vremii. În absenţa autorului, lucrarea „Marele rabin Alexandru Şafran şi Comunitatea Evreilor din Cluj”, a profesorului Carol Iancu, de la Universitatea din Montpellier, Franţa, a fost sintetizată de deputatul Aurel Vainer, preşedintele FCER.

Publicistul  Zoltán Tibori Szabó a prezentat o comunicare  privind situaţia Liceului Evreiesc din Cluj între anii 1940 – 1944, iar muzicologul Valentin Ghiţă a vorbit despre viaţa muzicală evreiască din Cluj, în zorii secolului XXI.

Colajul de fotografii şi documente, alcătuit de colecţionarul Andrei Klein şi expus cu prilejul simpozionului, a ilustrat grăitor momentele istorice majore şi  viaţa de zi cu zi a evreimii clujene care în perioada interbelică reprezenta 10% din populaţia oraşului. Exponatele au reflectat şi tragedia Holocaustului care a spulberat această comunitate numeroasă şi prosperă.

Comunitatea evreilor clujeni, în calitate de gazdă, s-a străduit şi se pare că a reuşit ca dublul eveniment aniversar să se desfăşoare la înălţimea aşteptărilor.  Manifestările aniversare s-au încheiat, însă preşedintele Robert Schwartz, istoricul Lucian Nastasă-Kovács şi colectivul organizatorilor: Yael Gross, Andrea Ghiţă şi Andrei Zador îşi continuă munca, pregătind pentru tipar volumul cu lucrările simpozionului şi planificând ediţia din 2013.

 

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *