În cei patru ani ai primului mandat al preşedintelui Obama, priorităţile politicii externe americane au înregistrat schimbări vizibile,. Ameninţările venite din Orientul Mijlociu, eventualitatea dobândirii unei bombe nucleare de către Iran, Irakul, Afganistanul, relaţiile israeliano-palestiniene) şi Africa de nord – primăvara arabă (Libia, Egiptul ), relaţiile cu China, care tinde să se înscrie printre puterile mondiale, au reorientat atenţia administraţiei de la Washington căte aceste regiuni mai îndepărtate. Europa centrală şi de est ieşind din zona americană de interes . Spre deosebire de alţi preşedinţi ai SUA, cu excepţia Varşoviei şi Pragăi, unde a participat la o reuniune a liderilor UE, ,Barack Obana, nu a făcut nici o vizită întro ţară din Europa de est. Rivalul său la preşedinţie, republicanul Mitt Romney l-a şi acuzat de abandonarea acestei părţi a lumii.
În preajma alegerilor prezidenţiale, administraţia Obama încearcă să risipească aceste afirmaţii.. În cadrul Forumului pentru Strategie Statele Unite-Europa centrală, organizat de CEPA-Centrul pentru Analiza Politică Europeană, desfăşurat în zilele de 20 şi 21 septembrie la Washington, Departamentul de Stat a vrut să demonstreze că, contrar unor opinii formulate atât de adversarul său politic cât şi în ţări din Europa centrală şi de est, Statele Unite nu au intenţia să abandoneze această regiune şi atât în actuala sa strategie cât şi în cele viitoare Washingtonul îi acordă în continuare atenţie., Numai că, aşa cum a declarat la Forumul CEPA Philip Gordon, subsecretar de stat însărcinat cu problemele europene, , strategia s-a schimbat. “Relaţia specifică stabilită in perioada post războiul rece, a subliniat el, a evoluat într-un parteneriat caracteristic secolului al XXI-lea care se bazează nu numai pe valori şi interese comune dar şi pe responsabilităţi comune conferite de calitatea de aliat a acestor ţări. Tocmai datorită provocărilor globale şi capacităţii din ce în ce mai mari a Europei centrale de a le face faţă împreună, Statele Unite au nevoie şi apreciază parteneriatele cu aceste ţări mai mult ca oricând. Astfel că în America abordarea nu mai este: ce se poate face cu Europa centrală ci ce se poate face împreună cu Europa centrală”.
Probleme dezbătute la Forumul CEPA
Panelele în care s-au desfăşurat lucrările Forumului au încercat să abordeze raporturile SUA-Europa centrală şi de est din mai multe direcţii. Astfel un panel s-a ocupat de poziţia Statelor Unite legată de zonă şi importanţa acordată acesteia în ultimii ani.. Un alt panel a încercat să răspundă la întrebarea dacă statele din Europa centrală şi de est au fost sau nu abandonate de Washington în favoarea regiunii Asia- Pacific. Relaţia SUA-Rusia, apropierea Polonia-Rusia şi implicaţiile acestor demersuri asupra celorlate ţări din Europa centrală şi de est, au constituit subiectul unei alte secţiuni. În sfârşit, în contextual dezvoltării regionale, a fost analizat rolul Grupului de la Visegrad (Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria), puterea efectivă a acestei organizaţii regionale si posibilitatea ei de a răspunde actualelor provocări politico-economice în condiţiile în care doar o singură ţară membră (Slovacia) se află în zona euro, care sunt beneficiile Statelor Unite legate de această grupare şi dacă merită sau nu să-i încurajeze activitatea
Alianţa Atlantică- element fundamental al strategiei americane
Relaţiile de parteneriat ale Statelor Unite cu Europa centrală şi de est se manifestă în mai multe domenii, unul dintre elementele fundamentale care se vor menţine şi în cadrul viitoarei strategii americane fiind Alianţa Atlantică, a subliniat Gordon. Prin noua formulă de apărare antirachetă administraţia demonstrează angajamentul SUA faţă de securitatea europeană Programul European Phased Adaptive Approach, a subliniat el, este menit să contracareze ameninţarea rachetelor balistice din afara teritoriilor europene, cu o tehnologie care va acoperi cea mai mare parte a Europei, inclusiv Europa centrală, şi aici un rol important va fi jucat de partenrii noştri, În context , el a menţionat România şi Polonia care sunt gata să adăpostească componentele acestui sistem, participarea Poloniei, României şi Republicii Cehe la Poliţia Aeriană Baltică, prezenţa unor state din zonă, inclusiv România la forţele ISAF din Afganistan şi Kosovo, participarea României şi Bulgariei la impunerea embargoului împotriva Libiei.
În România instituţiile democratice au fost ameninţate
Philip Gordon a subliniat rolul jucat de SUA în întărirea sistemelor democratice “împreună cu aliaţii din Europa centrală cu care împărtăşim aceste valori”, rol care-şi va găsi locul şi în viitoarea strategie iar în acest context el a amintit despre derapajele în procesul democratic din unele ţări, cazuri în care Washingtonul a atras atenţia liderilor lor . Concret, el a amintit Ungaria şi România. “ În România, a declarat el, ne-am exprimat preocuparea faţă de ameninţările la adresa instituţiilor democratice şi independenţa justiţiei. Am fost în mod deosebit îngrijoraţi în ce priveşte desfăşurarea referendumului de suspendare a preşedintelui , în condiţiile în care se părea că guvernul a schimbat regulile în timpul procesului şi au existat alegaţii credibile cu privire la fraudarea votului şi la încercarea de a exercita presiuni asupra Curţii Constituţionale”. Gordon şi-a manifestat satisfacţia cu privire la faptul că guvernul şi-a respectat angajamentul de a accepta deciziile Curţii şi şi-a exprimat speranţa că “România va ieşi din acestă criză cu o dorinţă reînnoită de a păstra forţa şi independenţa instituţiilor sale democratice”.
Eva Galambos
