Eva Galambos: IERUSALIMUL CULTURAL (II) – Pe URMELE ISTORIEI ISLAMULUI

„Muzeul L.Mayer de Artă Islamică”,  adăposteşte imagini, artefacte, arme, cărţi, hărţi ilustrând variatele forme pe care le-a îmbrăcat arta din diferite ţări în care a trăit populaţie islamică, din Africa până în India şi Europa. Muzeul a fost creat din fonduri provenind de la  Vera Bryce Salomons, iubitoare de artă care, trăind în Palestina interbelică, a vrut să promoveze cunoaşterea reciprocă dintre evrei şi musulmani. Muzezl urma să împlinească acest scop, de aceea l-a şi dedicat fostului ei profesor Leo Arie Mayer., profesor de artă islamică la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

 

Dacă în Articolul precedent v-am prezentat o frântură din istoria culturală a evreilor, ducându-vă la Muzeul Israel şi la expozţia despre ultimele zile le lui Irod cel Mare, acum vreau să vă prezint imagini din istoria culturală a unor popoare cu care evreii au convieţuit de alungul istoriei, cu care s-au confruntat, dar care au făcut posibilă supravieţuirea unei bune părţi a poporului nostru atunci când i s-a oferit găzduire după ce au fost expulzaţi din sudul Europei.

„Muzeul L.Mayer de Artă Islamică”,  adăposteşte imagini, artefacte, arme, cărţi, hărţi ilustrând variatele forme pe care le-a îmbrăcat arta din diferite ţări în care a trăit populaţie islamică, din Africa până în India şi Europa. Muzeul a fost creat din fonduri provenind de la  Vera Bryce Salomons, iubitoare de artă care, trăind în Palestina interbelică, a vrut să promoveze cunoaşterea reciprocă dintre evrei şi musulmani. Muzezl urma să împlinească acest scop, de aceea l-a şi dedicat fostului ei profesor Leo Arie Mayer., profesor de artă islamică la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

 

Muzeul a fost inaugurat în 1974,  dar a fost modernizat deschizându-şi porţile  sub noua sa înfăţişare, în septembrie 2013. Sunt folosite toate mijloacele audio-vizuale moderne, pe lângă expunerea clasică în vitrine, există filme, video-uri, scurte conferinţe, fotografii. Muzeul se imparte în mai multe secţiuni: arta religioasă a islamului şi contribuţia islamului la ştiinţă, aici incluzându-se astronomia, medicina, matematică şi altele. Într-o sală specială se află o colecţie preţioasă de vase de argint din secolele XI şi XII, o sală specială cu arme, printre care faimoasele săbii din Damasc, o colecţie de bijuterii, manuscrise şi cărţi, printre care mai multe firmanuri. La secţia de arte religioase sunt expuse mai multe exemplare ale Coranului. Interesant este că, deşi islamul – la fel ca mozaismul – interzicea reproducerea imaginii unor persoane, există cărţi cu caracter reşigios în care sunt prezentate persoane

Colecţiile expuse reprezintă perioadele de dominaţie islamică în diferite ţări şi influenţa lor asupra artei popoarelor respective, cu începere din secolul al VII-lea până în secolul al XIX-lea,. Obiectele de artă ilustrează stilurile caracteristice ale unor faimoase dinastii, de la califii dinastiei Umayazilor şi până la perioada otomană.

 

O altă secţiune extrem de interesantă a Muzeului este colecţia de ceasuri care a aparţinut lui sir David Salomons (unchiul Verei Brice Salomons), cele mai importante exponate fiind ceasuri şi orologii confecţionate de Abraham-Louis Breuget (1747-1823). Breuget a fost şi autorul unor inovaţii tehnologice de excepţie în fabricarea ceasurilor moderne.

 

 

Printre ceasurile lui Breuguet se poate vedea faimosul ceas nr.160, Marie Antoinette, despre care s-a afirmat că a fost confecţionat la comanda ei, dar este o legendă, orologiul fiind finalizat mult după moartea reginei. Se găsesc în schimb cutii muzicale şi ceasuri de buzunar ornate cu picturi şi pietre preţioase, toate provenind de la ceasornicarii eleveţieni.

 

 

 

Un muzeu nu se poate descrie decât  cu aproximaţie, totul este să-l vizitezi şi să vezi cu ochii tăi. Faptul că în Ierusalim se găseşte un muzeu al artei islamice, creat de evrei, demonstrează că, la fel ca în artă, şi în alte domenii cele două popoare ar putea trăi alături, în pace. Poate vom apuca acel moment.

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *