Lecturi pascale

Într-una din zilele acestui Pesah m-am gândit să recitesc versetele din Noul Testament în care sunt povestite evenimentele produse de venirea lui Iisus Hristos la Ierusalim pentru sărbătorirea Pesahului, evenimente care au generat o nouă religie și un nou Paște.

Atenția mi-a fost atrasă de rolul jucat de opinia publică în desfășurarea acestei istorii. Eram înclinat să atribui populației din timpurile antichității fie o poziție pasivă, de urmare fără discernământ propriu a unui șef, fie o autosatisfacere prin pâine și circ.

De această dată însă, în împrejurări legate de Iisus, populația Ierusalimului a jucat un rol hotărâtor.

Iisus a intrat în Ierusalim călare pe un măgăruș, figură de extremă modestie și de autoumilință. Dar populația Ierusalimului îl cunoștea, el era profetul, învățătorul și tămăduitorul bolilor și în consecință i-a făcut o intrare triumfală, așternându-i în cale ramuri de salcie, flori și haine.

Zomand Giotto Scenes_from_the_Life_of_Christ_-_10__Entry_into_Jerusalem

Intrarea lui Isus în Ierusalim, în Duminica Floriilor

 

Dar, după o singură săptămână, atunci când Pilat, procuratorul roman al Iudeei, oferă populației posibilitatea de alegere dintre cei doi condamnați, Iisus și Barabas, care să fie eliberat și care să fie crucificat, populația cere, într-un glas, moartea pentru Iisus.

Cum poate fi explicată o asemenea schimbare radicală de atitudine a opiniei publice într-un interval de timp atât de scurt?

Fără să am nici un indiciu istoric mi-am oferit trei ipoteze.

a). A fost o manipulare a populației de către conducătorii religioși. Aceștia nu îl agreau pe Iisus care, proclamându-se fiul lui Dumnezeu, contrazicea dogma religioasă, iar prin modul său direct de contact cu oamenii le submina autoritatea. Pentru a-l lichida au înaintat cazul către Pilat, căci numai acesta putea pronunța sentința de moarte, iar pentru a preveni intervenția favorabilă a populației „preoții cei mai de seamă au agitat mulțimea ca să ceară lui Pilat pe Iisus să-l piardă” (Matei 27.20).

Zimand pilate-asks-israel-jesus-or-barabbas-11

Pilat întreabă mulţimea pe cine alege pe Isus sau pe Baraba

 

b). A fost o preferință explicabilă a populației în favoarea lui Barabas „închis împreună cu niște răzvrătiți care făcuseră un omor în răscoală” (Marcu 15,7), deoarece acesta întrunea visul lor de eliberare de sub romani, în timp ce Iisus le vorbea despre împărăția lui Dumnezeu, despre o eliberare și o libertate de ordin spiritual și de supunere față de Cezar.

c). Textele referitoare la întrebarea, respectiv la răspunsul populației asupra eliberării unuia dintre cei doi împricinați, Iisus versus Barabas, nu sunt originale, ci au fost introduse ulterior, de cei care au definitivat textul Evangheliilor. Aceasta s-a petrecut în momentul încercărilor de răspândire a Creștinismului în diferitele provincii ale Imperiului Roman, când trebuia câștigată bunăvoința autorităților și îndepărtată bănuiala de vină a acestora asupra crucificării lui Iisus. Aceste obiective puteau fi atinse prin implicarea totală și exclusivă a bisericii și a populației evreiești. Este îndoielnic că acest obiectiv a fost atunci atins, dar textul atribuit populației „Hristos să fie răstignit, sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 23-25) a constituit (depășind probabil intenția evangheliștilor) leit-motivul persecuțiilor și pogromurilor antievreiești timp de secole.

Nu știu dacă vreuna din ipotezele formulate constituie un răspuns la întrebarea propusă, dar este sigur că evenimentele săptămânii analizate au avut consecințe nemaiîntâlnite vreodată.

Rudi Zimand

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *