Gheorgheni, un orășel de secui și de armeni, întemeiat cu multe secole în urmă, avea o măreață biserică romano-catolică, una splendidă armeano-catolică, una mai mică protestantă cât și o sinagogă construită mai recent. Lăcașele de cult reflectau exact compoziția etnică a populației care, potrivit Tratatului de Pace de la Paris a însemnat trecerea Transilvaniei de sub stăpânire ungară sub cea românească, corespunzător structurii etnice a populației, majoritar românească, însă în cele trei județe secuiești din Estul Transilvaniei populația era aproape exclusiv vorbitoare de limbă maghiară. Curând şi aici s-au instalat, în mod firesc autoritățile române, medicul-șef, corpul de învățători, profesori, poliția, CFR-ul, poșta, administrația financiară.
Școala elementară centrală și liceul au devenit românești, alături de
sistemul școlar unguresc (inclusiv patru clase de școală normală condusă de maici) și căminul pentru bătrâni, întreținut de Biserica catolică. Așezămintele sportive, terenul de tenis, de fotbal, patinoarul erau publice – și intens folosite, contribuind la legarea de cunoștințe, chiar de prietenii între copiii de diferitele etnii.
Dar cea mai importantă contribuție la cunoașterea reciprocă a copiilor vorbitori de limbă maghiară și cei români a fost excelenta educatoare de la grădinița deschisă imediat după sosirea în oraș a unei educatoare – soția preotului ortodox dl. Negoiescu, numit la Gheorgheni.
Doamna Negoiescu a desfășurat o activitate extraordinară. Strângând toți copiii de vârstă preșcolară într-o curte mare, ne-a învățat cântece, jocuri, poezii românești, reușind să prezinte chiar un spectacol cu cele învățate….Până nu a fost gata clădirea, ultramodernă pe atunci, a grădiniței. Cu spațiu adecvat, ferestre uriașe, toate utilitățile necesare. (Trecând nu demult prin Gheorgheni, am constatat că grădinița a rămas în picioare, nealterată).
Cred că reușita acțiunii de construire rapidă a grădiniței se datorează soțului doamnei Negoiescu, preotul, un bărbat prezentabil cum puțin întâlnești și care are meritul de a fi reușit să ridice o biserică ortodoxă în plin centru al orașului, vizavi de liceul Sf.Nicolae cum se numea pe atunci (construită încă în perioada antebelică, la începutul anilor 1900, încă de autoritățile ungare), o clădire și astăzi impozantă, adăpostind inclusiv internatul și locuința directorului. Printre profesori se aflau mai mulți unguri, localnici, care și-au dat silința și au învățat și predat în limba română, precum și profesori mutați disciplinar la Gheorgheni
O curiozitate a sorții – după cel de-al doilea război mondial ,ocupându-mă cu relațiile culturale româno-est-germane, am mers la o premieră la teatrul din Timișoara. Îl întâlnesc acolo, în calitate de director al secției germane…pe fostul nostru profesor de franceză, dl. Ștefan Binder, care fusese numit la Gheorgheni drept pedeapsă pentru activitatea de… comunist pe când era student
la…Berlin!!! Ce ne-am bucurat ! Cunoștea soarta fiecărui fost elev
al său de la Gheorgheni…
Biserica ortodoxă este o podoabă a orașului Gheorgheni. Ce înseamnă omul potrivit, la locul potrivit…
Evi Szmuk
