Acuzaţie: Calomnia de omor ritual într-un oraș american

“În 22 septembrie 1928, într-un orășel al statului New York, aproape de granița cu Canada, a dispărut o fetiță de patru ani”. Așa începe cartea istoricului Edward Berenson de la Universitatea New York The Accusation: Blood Libel in an American Town

            Abia spre sfârșitul cărții vom afla despre soarta surprinzătoare a fetiței; dar cartea nu spune povestea ei, ci povestea condițiilor istorice care au putut, la doar câteva ore după dispariția copilului, să-i ducă pe orășenii din Massena, poliția statului și chiar pe primarul localității, la presupunerea că a fost răpită și ucisă de evrei într-un omor ritual, fenomen supranumit uneori ¨calomnie de sânge¨.

            Desigur, în Europa asemenea acuzații nu erau ieșite din comun; dar după cum spune Prof. Berenson, în Statele Unite acesta a fost primul și unicul caz de calomnie de sânge. Astfel încât autorul se întreabă: de ce tocmai la Massena, în statul New York? Și de ce acolo și în niciun alt loc din SUA? Ce ne pot spune acuzația și rezultatul ei despre locul evreilor în viața americană?

            Cartea întreprinde o explorare de profunzime a calomniei de omor ritual în Europa și a modului în care această calomnie și-a croit drum spre SUA. În felul acesta căpătăm o perspectivă mai largă asupra unor capitole din istoria antisemitismului.

            Prof. Berenson pornește de la istoria calomniei de omor ritual în Europa care, după cum aflăm, a fost declanșată de două incidente asemănătoare. Primul s-a produs în Anglia, în 1144, când evreii din Norwich au fost acuzați că l-au torturat și răstignit pe William, un băiat local de 12 ani. Al doilea a survenit în orașul german Fulda în 1235, unde 34 de evrei au fost torturați și omorâți ca răzbunare pentru presupusul omor ritual a cinci băieți creștini care muriseră într-un incendiu.

            Plecând de la aceste rădăcini timpurii ale calomniei de sânge — care ulterior s-a răspândit peste tot în Sfântul Imperiu Roman — autorul ne ghidează prin desișul acuzațiilor similare pe întinsul Imperiu Austro-Ungar din secolele XIX-XX.

            Dar acest capitol al istoriei europene nu explică suficient migrarea transcontinentală a acestor orori în Statele Unite și de aceea Berenson cercetează adâncurile istoriei orășelului Massena, locul unde s-a stabilit propriul său stră-străbunic în 1898.

            Printre cele mai dureroase capitole ale cărții sunt cele care relatează istoria antisemitismului în SUA, mai ales istoria Ku-Klux-Klanului. La fel de tulburătoare este conexiunea dintre alegerile prezidențiale din 1928, KKK și doi lideri evrei proeminenți rivali, Stephen Wise și Louis Marshall, ale căror povești converg spre cazul din Massena.

            Cu puțin timp după dispariția fetiței cazul a devenit știre națională. Resturile lui se pot găsi în arhivele online ale ziarului New York Times: o căutare ¨Massena, august – decembrie 1928¨, scoate în evidență o serie de articole din octombrie acelui an, înghesuite între anunțuri de căsătorie și știri sportive.

            După cazul Massena calomnia de sânge din Statele Unite a dispărut, dar ea a persistat în Canada, Europa și URSS. În ipostaza ei cea mai recentă, scrie Berenson, își continuă viața în diferite colțuri din Orientul Mijlociu, unde s-a metamorfozat din mitul conform căruia evreii folosesc, pentru azimă de Paște, sângele unor copii creștini, într-unul în care sângele este cel al unor copii arabi.

            Cartea impresionantă a lui Berenson sintetizează secole de istorie a evreilor într-o narațiune captivantă, văzută prin povestea de mult uitată dintr-un orășel american.

Ada Brunstein – 11 noiembrie 2019

(traducere din limba engleză, V. Brunstein)

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *