Affaltrach este un sat la cca. 50 km nord de Stuttgart. El aparține administrativ de comuna Obersulm, (fiind totodată reședința comunei), din Baden-Württemberg.
Ca dovadă a prezenței locuitorilor evrei, cel mai autentic loc este cimitirul evreiesc. Cel mai vechi mormânt identificat aici datează din anul 1670. Ultimele înmormântări au avut loc în primăvara anului 1942. În conacul din Eschenau, unul dintre satele comunei, s-a constituit un azil de bătrâni, unde au fost aduși cu forța 122 de persoane. 11 dintre ei au murit și au fost înmormântați în cimitirul din Affaltrach, restul au fost deportați în lagărul de la Theresienstadt, de unde s-a întors o singură persoană, toți ceilalți au fost uciși.
În secolul al XVIII-lea și al XIX-lea evreii nu puteau să se stabilească unde doreau. În Evul Mediu satul Affaltrach era proprietatea Ordinului Ioaniților. Evreii le-au plătit acestora o taxă de protecție („Schutzjuden“), în schimbul căreia au primit permisiunea să se stabilească în această zonă.
Comuniatea evreiască din sat a ajuns la apogeu în mijlocul secolului al XIX-lea, când număra 250 de persoane, sau un sfert al populației satului. Ocupațiile lor se limitau la comerțul cu animale, comerțul cu amănuntul în magazine sătești și agricultura.
La început ei aveau o casă de rugăciune, unde se adunau de șabat și de sărbători. Unul din locuitorii mai înstăriți ai satului a donat comunității nu numai propriul său teren de casă, dar a făcut și o contribuție financiară importantă. Astfel a fost inițiată construcția unei sinagogi de țară, care a fost inagurată în 1851. Sinagoga întrunește toate funcțiile esențiale vieții evreiești: sală de rugăciune cu galerie pentru femei, sală de clasă, sală de ședințe și la etaj locuința învățătorului cu trei camere și bucătărie. La subsol sinagoga are o baie rituală (mikwe), cu intrare separată dinspre stradă.
După 1850 evreii au primit mai multe drepturi, printre care și cel de a se stabili în orașe. Un număr din ce în ce mai mare de evrei au migrat spre orașul apropiat, Heilbronn, alții au plecat la Stuttgart. Motivele principale au fost posibilitățile mai bune de școlarizare și ridicarea nivelului de trai.
Sinagoga a funcționat și ca școală evreiască, având o sală de clasă unde copiii învățau literele ebraice pentru a putea citi din Tora. Ultimul învățător a plecat în 1905, în localitate fiind tot mai puțini copii evrei.
În 1938, când au fost incendiate sinagogile din Germania, clădirea a fost devastată, s-au spart geamurile și s-a distrus mobilierul, dar ea nu a fost incendiată, pentru că alături se afla o șură de lemn și flăcările s-ar fi putut extinde. Huliganii nu erau din Affaltrach, ci din localitățile învecinate.
După război sinagoga a fost folosită ca depozit pentru diverse marfuri.
În 1985, la inițiativa unui preot evanghelic și a unor cadre didactice din localitate, s-a facut prima încercare de salvare și renovare a sinagogii din Affaltrach. S-a format grupul de susținători ai acestui proiect. Cu sprijinul financiar al regiunii Heilbronn și cu angajarea unui arhitect renumit, tot din Heilbronn, a început restaurarea sinagogii. S-au găsit elemente de lemn vechi, după care s-au putut reface ornamentele, așa cum fuseseră pe vremuri.
În 1988, la aniversarea a cincizeci de ani de la represaliile din 1938 asupra evreilor din Germania fascistă, a fost inagurat muzeul din clădirea fostei sinagogi. De peste treizeci de ani avem o activitate culturală intensă, conducem grupuri de vizitatori, avem lunar spectacole pe teme istorice, sociale-culturale, literare și muzicale. Muzeul fostei sinagogi din Affaltrach este vizitat anual de peste 2.600 de persoane. Detalii privind activitățile și imagini se pot viziona la https://www.synagoge-affaltrach.de
Judit și Francisc Incze, membri ai conducerii Muzeului
3 Comments
Un exemplu de imitat si poate chiar un model vrednic de urmat , in toate localitatile din Europa unde a trait si activat o comunitate de evrei. .
Plin de admiratie si multimiri oamenilor care au realizat proiectul asta cultural si autorilor articolului.
Foarte frumoasă sinagogă !
Foarte frumos din partea localnicilor.
Din pacate autaritatilor din orasul Marghita, Jud. Bihor, nu le pasa ca nimic nu aminteste de cei peste 2000 de evrei din Marghita care au fost ucisi la Auschwitz. Sinagoga a fost daramata pe vremea comunistilor, iar cimitirul e plin de buruieni.