Barbaria militanţilor Hamas în primele ore de după atac, când orașele din jurul Fâșiei Gaza au fost lăsate pradă bandelor de criminali, va fi repede dată uitării. În curând şi subiectul masacrului civililor lipsiţi de apărare – în mare parte familii cu copii, bătrâni, inclusiv supraviețuitori ai Holocaustului – nu va mai face prima pagină în jurnalele de știri, fiind înlocuit de acuzația obișnuită de disproporționalitate în răspunsul Israelului la atacul Hamas.
Cele de mai sus nu sunt rodul unor speculaţii superficiale, ci se bazează pe experiență. De-a lungul istoriei, atâta timp cât au fost ucişi evrei lipsiţi de apărare, s-a stârnit puțină îngrijorare la nivel global, adesea mult după evenimente, când victimele nu mai puteau fi ajutate. În paralel se intensifica negarea sau minimalizarea genocidului evreilor europeni.
Diferența crucială de acum este că Israelul e capabil să se apere. Desigur, acest fapt nu se potrivește cu viziunea declarată a antisemiților și așa-numiților anti-sioniști. Deja se aud voci care critică Israelul pentru o presupusă reacție disproporționată. Israelienii vor fi presați să oprească lupta împotriva Hamas și a celorlalți, cacuzaţi de răzbunare excesivă. Acest ciclu, care intră automat în acțiune după fiecare conflict din Gaza, se va repeta după acelaşi tipar. Se pune întrebarea dacă Israelul va ceda presiunii sau, de data aceasta, îşi va duce acţiunea până la capăt. Sperăm că Israelul nu va fi descurajat să învingă militar Hamasul și să împiedice reapariția lui. Cum se va întâmpla acest lucru trebuie să fie stabilit de strategii militari israelieni. Nu va fi ușor.
Inevitabil, populația civilă din Gaza va avea de suferit în urma acțiunii militare israeliene. Densitatea populației este mare, iar opțiunile de scăpare pentru civili sunt puține. Luptătorii Hamas au tendința de a se adăposti în clădiri civile, folosindu-și propriul popor drept scut uman. Victimele răpirilor vor suferi cel mai mult, deoarece vor fi primele care vor simți furia în retragere a Hamasului. Israelienii trebuie să se confrunte cu întrebarea câtă daună a reputației și câtă povară morală sunt dispuși să suporte. Întreruperea prematură a acțiunii militare ar putea oferi puțină ușurare pe termen scurt, dar nu va fi rentabilă pe termen lung. Hamasul se va reface după lovituri, va aduna forțe și va reîncepe agresiunea.
Cu cele 2,3 milioane de locuitori și un sistem eficient de îndoctrinare a generațiilor mai tinere, enclava nu duce lipsă de recruți. Pierderile materiale pot fi compensate cu sprijin generos din partea Iranului și altor surse. Este doar o chestiune de timp până când Hamas va deveni din nou o amenințare pentru locuitorii Israelului.
Fără îndoială, Israelul va întâmpina o reacție puternică a opiniei publice, atât din partea prietenilor, cât și a dușmanilor. Cu toate acestea, ceea ce contează este dacă poate rezista presiunilor de tot felul, pentru a-şi duce operaţiunea până la capăt. Nu cred că există alternative durabile.
Peter Biro
(articol tradus după originalul publicat în limba engleză pe blogul Times of Israel https://blogs.timesofisrael.com/what-will-surely-come-as-an-automated-reflex/)
42 Comments
Un articol din Dilema veche care merită citit.
Andrei Cornea: Dialog
https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/situatiunea/dialog-2309347.html
E ciudat articolul lui Andrei Cornea, mai ales pasajul:
Da, asta a fost foarte rău, dar voi trebuie să recunoașteți: evreii au făcut destul rău lumii, ceea ce a generat o reacție: de pildă, ei au inventat capitalismul, tot ei au adus și comunismul. Acum, de cînd cu Soros, vor din nou să pună mîna pe națiunile lumii și să le exploateze… Iarăși va urma o reacție!
Inventarea capitalismului nu poate fi atribuita doar lui Karl Marx, a carui evreitate, cel putin formal poate fi contestata, deoarece familia sa s-a convertit, in plus un alt sociolog care a dat o explicatie capitalismului Max Weber, nu a fost evreu. Oricum este un dialog haios, care se incheie cu povestea cunsocuta deja “ca cei mai buni prieteni ai mei sunt evrei”.
Eu insa as recomanda o emisiune deosebit de interesanta, care s-a transmis la TVR Cultural cred chiar in 7 sau 8 octombrie moderata de Marius Constantinescu.
Incerc sa scriu adresa de la youtube:
youtubeDOTcomSLASHwatch?v=V8QibrJ16Wg
Veronica, niciodată nu scriu fără sa ma documentez. Ceea ce am susținut e în favoarea Israelului. Să vedem opiniile după începerea războiului terestru unde vor muri sute dacă nu mii de militari israelieni. Din păcate, nu cred că Hamas va putea fi distrus. Va renaște din propria cenușă cu aureola de victima. De aceea cred ca ar trebui găsită o alternativa. Știu ca e ușor să dai sfaturi când nu ești implicat dar..încerci. Și fără supărare și atacuri față de o altă opinie care, sigur poate nu e cea mai bună
Cele scrise de tine Eva, la baabel nu sunt in favoarea Israelului, pentru ca daca erau te opreai asupra altor aspecte si nu asupra grijii imediate cu ce se va intampla cu populatia civila din Gaza. Aceasta populatie in majoritatea ei ascunde sub o forma sau alta intentiile criminale ale teroristilor din Hamas.
Astazi de exemplu in discutia telefonica a israelienilor relevanti cu unul din spitalele din Gaza, in care cereau evacuarea spitalului, directorul spitalului a refuzat. Poate ca, daca solicita ajutor, i s-ar fi oferit.
Sunt multe razboaie crezi in care li se comunica celor atacati – bombardati prin telefon, cand va avea atacul ca sa paoata cumva sa se salveze?
Dar cel mai bine o spune colonelul britanic Richard Kemp :
https://www.youtube.com/watch?v=LXCogOpNhaE
Mai completez cu ceva trist si sfasietor: despre povestea unora dintre cei disparuti in tragedia inceputa pe 7 octombrie, publicate de presedintele ASILR – Asociatia scriitorilor israelieni de limba romana.
facebook.com/Dragos.Nelersa
D-na Eva Galambos, si eu ma gîndesc la calamitatea ce va urma daca intram terestru in Gaza. Vom pierde mii de tineri, cîti răniti, mutilați.
Numai in Nord, au murit deja 7 soldati, fara sa fie declarat război. Sigur, Hamasul trebuie anihilat, dar altfel. Noi, Israelul, suntem asa de mici, si nu avem independența.
Cu cât această situație tragică se prelungește și (după cum am prezis) starea de spirit globală se întoarce împotriva Israelului, ajung la o cu totul altă concluzie. Este aproape sigur că chiar și o eliminare majoră a capacităților militare ale Hamas ar oferi Israelului doar un răgaz temporar. Cu o populație de 2,3 milioane, pot fi recrutați destui tineri pentru un nou Hamas – și nu există nicio îndoială că așa s-ar întâmpla. Nici măcar nu este sigur că actualul Hamas va fi slăbit decisiv și durabil. Prin urmare, singura alternativă mi se pare a fi strămutarea populației din Gaza în Egipt sau în altă parte în unele dintre țările arabe subpopulate, bogate și, deocamdată, puțin ospitaliere. Naționalitatea palestiniană este o construcție iluzorie fără nicio bază istorică și a fost inventată abia în anii 1960, doar pentru a delegitima Israelul. Cu cât se percepe mai mult sărbătorile bestialităților de sâmbătă și sentimentul anti-Israel în ascensiune în mari părți ale lumii – și nu mă refer la manifestațiile de la Bagdad, Teheran sau alte centre de barbarie și intoleranță, ci din metropolele europene și universitățile americane, cu atât mai mult devine clar că Israelul nu trebuie să-și facă griji cu privire la aceste opinii. Ele apar doar când Israel câștigă un avantaj. Atâta timp cât doar evreii sunt victime, va fi mult mai puțin zgomot. Acum, pentru prima și singura dată din 1948, există șansa pentru o soluție durabilă. Israelul este suficient de puternic pentru a face acest pas, chiar și cu riscul de a fi catalogat drept agresor. Se pune întrebarea care este mai bine: să fii expus pentru totdeauna la amenințările genocidale din Fâșia Gaza și, prin urmare, să fii ceva mai puțin nepopular, sau să te încurci cu opinia mondială pentru o vreme, dar să obții pacea și securitatea în zona imediată. Oricât de mult mă doare, sunt înclinat din ce în ce mai mult spre ultima soluție.
Nu sunt adepta măsurilor aplicate asupra unor populaţii întregi. Vinovaţii trebuie să plătească şi nu întreaga populaţie. Strămutarea populaţiei a fost întotdeauna o soluţie perdantă. Un exemplu este expulzarea în masă a maghiarilor din Slovacia, după război. Mulţi germani din România ( chiar şi cei neimplicaţi în grupurile naziste) au fost strămutaţi din Banat în Dobrogea. Populaţia e alcătuită din indivizi, din persoane, din oameni care au dreptul să se bucure de drepturile omului.
De asemenea, nu sunt un susținător al schimbărilor populației. Dar populația din Gaza este sursa din care Hamas își atrage adepții. Atâta timp cât o populație nu se poate apăra în mod democratic împotriva acestui abuz și provoacă daune în altă parte, ea trebuie să fie inclusă și în reglementare. Există cel puțin exemple de transferuri de populație care au dus la minimizarea conflictelor, de exemplu între greci și turci sau India și Pakistan. Inumanitatea nu constă în lucrul în sine, ci în modul în care este realizat.
Acum o ora, Jihadul Islamic a tras o racheta asupra unui spital din Gaza. Morti si raniti. Ce emotii au fost in Israel, ” cum vom putea demonstra ca nu suntem noi, din nou la ordinea zilei va fi umanismul, etc”
Gaza trebuie sa fie o provincie administrata de Egipt asa ca intre anii 48- 67. Hamasul nu va mai iexista, decıt sporadic. Erau 400de mii. arabi in Gaza. Acum sunt 2, 3 milioane.
Nu este vorba de stramutare Aceeaşi limba, religie, mentalitate.. Gazuitii nici nu au nimic in comun cu arabii din Cisiordania, doar ca Israelul i- a invins si pe unii si pe ceilalti in 67, luptînd cu Egipt, Siria sii Iordania.
Detaliul cu privire la explozia spitalului este altul :
Racheta aceea nu a fost “trasa” – se pare – catre spital, ci a fost indreptata spre Israel, dar si-a esuat traiectoria.
La declaratia vorbitorului Zahal, care intre timp de 12 zile s-a transformat, probabil neavand experienta, a devenit mult mai sigur de sine, mai clar in afirmatiile facute, au fost 450 de rachete esuate de catre Hamas.
Schimbul de populaţie dintre greci şi turci a fost traumatizant. https://www.sup.org/books/title/?id=28037#:~:text=The%201923%20Greek%2DTurkish%20population,of%20religious%20or%20ethnic%20difference.
Așa e, schimbul de populație greco-turc a fost traumatizant pentru ambele părți. Dar asta nu spune nimic despre cât de traumatizant ar fi fost dacă nu s-ar fi întâmplat.
Marica, faci totala abstractie de moartea celor care nu sunt evrei, dar care, s-au nascut pe acest teritoriu disputat, numit Palestina. Spuneai ca nu intelegi de ce arabii au ramas pe acest teritoriu dupa 1948.
Peter, desi nu am posibilitate de a-ti dovedi stiintific, cele scrise de tine mai jos nu corespund realitatii :
“Naționalitatea palestiniană este o construcție iluzorie fără nicio bază istorică și a fost inventată abia în anii 1960, doar pentru a delegitima Israelul.”
In cuvinte simple populatia care a existat pe teritoriul Palestinei (poti citi despre Istoria Palestinei de exemplu in wikipedia, unde este cel mai la indemana), exista o continuitate in existenta populatiei de pe acest teritoriu, care la un anume moment (dupa sec VII e.n. daca nu gresesc) a adoptat religia musulmana si limba araba. Problematica nationalitate – popor este destul de complexa, au existat si lucrari istoriografice, care ar dori sa dovedeasca ca nici evreii nu sunt defapt decat un grup apartinand aceleiasi religii, religia mozaica, dar nu sunt un popor (The Invention of the Jewish People – Shlomo Sand, profesor de istorie la Unviversitatea Tel Aviv,
wwwDOTcairnDOTinfo/SLASHevue-a-contrario-2010-2-page-152DOThtm
In privinta sugestiei tale cu transferul de populatie, aceata idee este cu totul inumana si nu va fi acceptata de nici un for international. Daca intr-adevar ceva a fost inventat, asta este statul Iordanez, unde majoritatea populatiei sunt palestinieni, iar regele lor provenind din familia Hashemita, originara din A. Saudita, care a fost recompensata pe vremuri de englezi. Aparent aceasta ar fi putut fi o solutie pentru palestinieni, dar la momentul corespunzator, nu a fost pusa in aplicare.
Draga Veronica, ecuația ta a mitologiei populare palestiniene moderne cu cei 3.000 de ani de etnogeneză evreiască bine documentata mi se pare cam exagerată. Nu există nicio mențiune despre palestinieni ca populație distinctă până în secolul al XX-lea. Dacă ar exista cel puțin o monedă veche palestiniană, mi-aș reconsidera poziția – dar nu este nimic ce să indice un popor palestinian distinct, diferit de ceilalți locuitori ai Levantului. Singura contribuție culturală palestiniană în beneficiul umanității a fost deturnarea de avioane și invenția vestoanelor cu explozibili. Aceste lucruri nu sunt științific considerate suficiente ca dovezi etnogenetice. Însă ai dreptate, că Israelul s-ar confrunta cu critici dure in caz de relocare de populatie din Gaza. Dar chiar dacă se apără doar pasiv împotriva terorii (care sperăm că nu va fi singurul mijloc), atunci va fi criticat în același mod. Concluzie: nu contează ce spune opinia lumii.
ÎNTR-O SITUAȚIE APROXIMATIV asemănătoare este UCRAINA, care nu a fost republică decât în 1922, în cadrul URSS. DAR pentru aplanarea conflictului arabo-israelian nu ar strica o conferință la nivel înalt țări arabe ISRAEL – SUA PENTRU INIȚIEREA UNUI PROIECT PALESTINIAN. AȘA CRED. EGIPTUL ȘI IORDANIA NU MERITĂ CADOURI, EI S-AU DEZIS DE MULT.
Peter, numele Palestina a fost instituit mult mai tarziu, ca sa poti sa te referi la relicve palestiniene din perioade preistorice. Si chiar daca populatia care a trait pe acest teritoriu a inceput sa-si dezvolte o constiinta nationala abia in sec. XX, nu inseamna ca trebuie acum, dupa toate greselile facute de ei insisi, dar nu mai putin de Israel, sa fie ucisi, sau transferati. Din pacate nimeni nu ii primeste.
La stirile de asta seara am auzit doua lucruri destul de inspaimantatoare:
1. Presedintele Egiptului El-Sisi intr-o declaratie de presa impreuna cu presedintele Scholz a spus ca daca Israelul va forta intrarea in Egipt a celor 1 mil de palestinieni incurajati sa se deplaseze din nord spre sud, va considera inceperea unui razboi impotriva Israelului.
2. A venit si cu o sugestie/solutie si anume, ca pe timpul razboiului israelian pentru distrugerea totala a Hamasului, Israelul sa deschida granitele ca sa-i primeasca pe acesti palestinieni in regiunea Negev, avand destul loc pentru ei , chiar pe un timp limitat.
🙁 🙁
Contributie culturala? Da, nu cred ca se pot Numara prea multe, au existat insa unii scriitori, poeti si poate si reprezentanti ai altor ramuri culturale, nu am idee.
Oare daca cercetam istoria terorismului in secolul XX (nu ma refer la originile acestei notiuni si conceptii originara in perioada revolutiei franceze) putem considera ca a fost practicata si de nemti, irlandezi, japonezi:
The terms “terrorism” and “terrorist” gained renewed currency in the 1970s as a result of the Israeli–Palestinian conflict, the Northern Ireland conflict the Basque conflict, and the operations of groups such as the Red Army Faction (din Wikipedia)
Veronica, in Baabel, prof Asher Shafrir a scris despre hărțile minutioase ale Orientului Mijlociu, mai ales ale Palestinei si Egiptului, intocmite de Napoleon in timpul campaniei lui in zona noastra. Absolut nici un nume de localitate de atunci, din provincia otomana Palestina, nu este arab. Dupa aceea, religia multor arabi era sincretica, elemente din Crestinism si Islam combinate.
In 1948, populatia araba din Palestina Mandatara nu era predominant musulmana. Sigur ca arabi din Israel sunt omorîti si raniti si ei participa in lupta de aparare a patriei: druzi, beduini, crestini, musulmani, si sunt cinstiti ca mari eroi. Si altii mor si ei in atentate, teroristii nu aleg, un exemplu, Spitalul Baptist de ieri. Suntde acord cu tine ca Iordania este un stat artificial, de fapt este Statul Arabilor palestinieni. Si partea de Vest a Iordaniei apartinea Iudeei Antice. Acolo se gaseste celebrul mozaic al Tarii Sfinte cu Yerusalim capitala, construit in timpul ocupatiei bizantine. Ce simpla ar fi solutia, daca antisemitismul deghizat ar dispărea!
Iti dai seama, ca dupa aceasta teorie, multe teritorii din continentele americane ar trebui sa fie returnate, sau reinventate cu populatie initiala care a fost omorata de europeni, povestea se repeta, nu imi amintesc de hartile si articolele dlui Asher Shafrir, dar nu stiu de unde informatia privind religia populatie localizate in Palestina inainte de 1948.
Teroristii sunt teroristi, doar stii bine ca sunt destul evrei in teritorii care e adevarat ca inca nu au ajuns sa fie ca si Baruch Goldstein, sau Meir Cahane, dar nu sunt departe de arabii palestinieni cuprinsi de ura impotrivia evreilor. Ura nu a ajuns la grozaviile petrecute acum, ea insa straluceste de cate ori sunt prezentate la TV reportaje, ultimele cu regiune din Ierusalimul de est in care nu demult a dorit ministrul Ben Gvir (sau a si facut-o) sa-si instaleze biroul de avocatura.
Indiferent cum ar fi situatia, eu drept om nascut in Romania, nu pot sa accept atitudinea ta rasisita fara de arabii care traiesc in Israel, si nu as indrazni sa-mi acord drepturi exclusive fata de acest teritoriu in baza a ceea ce a fost acum 2000-3000 de ani.
Antisemitismul din pacate nu va dispare, asa cum nici anti-arabismul tau nu va dispare.
Solutia unica – care din pacate a fost intarziata cu zeci de ani este un stat palestinian RESPONSABIL.
Momentan, in randul populatiei din Gaza si teritorii nu se poate ajunge la nici un fel de negocieri.
Veronica, te rog fii atenta ce scrii, avem păreri diferite, dar asta nu inseamna ca sunt rasistă.
Este o acuzatie f grava., si nu este prima data cînd te exprimi astfel
Sunt intru totul de acord cu dvs, d- le Peter Biro, atitudinea si reactia lui Churchill fața de nazism trebuie sa ne fie un exemplu. Inlaturarea definitiva a terorismului impotriva statului Israel.
Ehrenburg a scris cândva: Nemții, locul lor nu este pe pământ. Atunci, în 1942, avea dreptate. Mai târziu a fost criticat. Și totuși, la acel moment avea dreptate. La fel și cu Hamas. Prea mult se joacă extremismul cu lumea civilizată.
Tocmai am urmărit un interviu de o oră, pe postul public TVR Info, cu ambasadorul Israelului Reuven Azar. A afirmat foarte ferm că Israelul va porni o campanie împotriva Hamas, până la dezrădăcinarea lui. A spus că e dreptul legitim al Israelului să se apere şi că nu se va opri până nu va elimina complet Hamasul şi orice altă ameninţare împotriva ţării. A mai spus că armata Israelului are standardele morale ale oricărei alte armate occidentale. Apoi – a mai spus ambasadorul – Israelul va reconstrui, va ajuta inclusiv la reconstrucţia Gazei, dar fără Hamas.
Exact.
O iluzie…
Hamas este o doctrina. Niciodata nu va putea fi distrus
Dragă D-na Galambos, cred că de data asta nu ați fost informată bine. Armata israeliană este cea mai umană armată din cele existente în lume! Ea anunță prin semne civililor din Gaza cînd și unde vor fi atacați, ca civilii să părăsească clădirea. Hamasul le cere să rămână pe loc.
Hamasul, care acționează prin linia Iran-Hizbala-Hamas ȘI CHIAR MAI MULT, a ucis civili după ce au fost chinuiți râzând în ochii celor pe care după o clipă îi omora. BEBELUȘI, FEMEI, BĂTRÂNI.
Vă spun ca bunică a doi băieți care luptă acum în armata israeliană e bine să înțelegeți: Israelul luptă pentru existența sa fizică , nu numai cu Hamasul, ci cu toți dușmanii care ne înconjoară.
Cred că nici o armată nu este cu adevărat umană, dar în situaţia creată, ca de altfel în orice acţiune de război, fiecare ţară trebuie să-şi apere cetăţenii.
În această sarcină vitală şi esenţială a oricărui guvern, stat şi armată, Israelul a eşuat.
În ultimele zile se încearcă, cu succes parţial, a duce la bun sfârşit distrugerea benzii de terorişti Hamas, consideraţi astăzi, mai îngrozitori cruzi şi mai îngrozitori, decât Isis. Succesul final este nesigur şi implică nenumărate sacrificii umane şi materiale.
“armata Israelului are standardele morale ale oricărei alte armate occidentale.” cum a menționat Andrea din discursul ambasadorului Israeluluiî. Noi nu vorbim acum de eșec, avem timp după…vorbim, dacă se poate realiza ca baza militară a Hamasului să fie lichidată. Dacă ne va fi permis acest lucru până la capăt sau după un an din nou suntem unde am fost. E ceva foarte greu.
Tu poti sa nu vorbesti de esec, te poti ascunde dupa vorbele ambasadorului.
Toata lumea vorbeste de Esec, de la cei mai mari generali din Zahal, de la Iosi Peled la Amos Gilad si Yaakov Amidror, de la oamenii care au lucrat ani de zile mass media, Oren Nahari sau Dany Brumaru, Gili Cohen si Moav Vardi, locuitorii de la Beeri si Netiv HaAsara.
Cine nu vorbeste sunt poate politicienii, ipocritii, cei care s-au ocupat de bugete pentru religiosiii din teritorii si de sticlele de sampanie pt sarbatorile nevestei, desigur ca ceilalti spun ingroziti, Unde a fost statul Israel? asa intreaba patintii fetelor care sivau pierdut viata, sau ai celor tarati de teroristi in Gaza.
Statul a incalcat un legamant pe care nu avea dreptul sa-l incalce.
Deci hai sa fim mai circumspescti.
Eu vorbesc despre ce cred eu că este important acum. Pe mine mă preocupă ca cei doi nepoți ai mei să rămână în viață întregi. Fiecare are dreptul de a gândi cum crede. Și cred că, cu cât vom fi concentrați la un sfârșit acceptabil pentru noi, cu atât va fi mai bine. Prefer să închei discuția asta.
Draga Eva, deja armata a plătit un pret greu in acest conflict provocat de Hamas. Tinerii nostri sunt minunati prin modul cum răspund la inrolare, devotament, profesionalism, spirit de sacrificiu si speranța.
Am incredere ca vom reusi sa suprimam Hamasul fizic, daca nu ca mentalitate.
Mult noroc nepotilor dvs. ! Va fi o victorie, vom reuşi
Amen.
Eva, tu esti jurnalista politica, si acest cometariu este primul pe care il scrii dupa o saptamana de razboi in Israel.
Sa-ti spun sincer ca MI-AR FI PENIBIL IN LOCUL TAU, SA ENUNT CUVINTELE DE MAI JOS, ca primele cuvinte pe care le pronunti aici in fata unui public numeros care te citeste de ani de zile.
“Este de înțeles prima reacție de furie a părții israeliene la barbaria Hamasului. Orice om normal ar cere răzbunare. Totuși, Israelul nu trebuie să se transforme într-un alt Hamas. Populația civilă din Gaza nu trebuie să devină victimă a bombardamentelor israeliene fiindcă ..”
Nu m-as mandri cu cele spuse, ci din contra mi-as cere scuze pentru ca nu ti-ai organizat reactia in ordinea in care cred eu ca orice israelian normal ar fi presupus-o ca trebuie facut.
Este de înțeles prima reacție de furie a părții israeliene la barbaria Hamasului. Orice om normal ar cere răzbunare. Totuși, Israelul nu trebuie să se transforme într-un alt Hamas. Populația civilă din Gaza nu trebuie să devină victimă a bombardamentelor israeliene fiindcă în primul rând Hamasului nu-i pasă și dorește să moară cât mai mulți civili palestinieni pentru a eticheta Israelul și a stârni nemulțumirea lumii. Israelul trebuie să păstreze simpatia și susținerea lumii civilizate, a țărilor arabe cu care s-a ajuns la înțelegeri, chiar dacă aceasta ar însemna schimbarea tacticii ”pământului pârjolit” pe care vrea să o aplice în fâșia Gaza. O intervenție terestră se va sfârși cu foarte multe victime de ambele părți. Și care va fi obiectivul final? Anexarea fâșiei? Szigur, distrugerea Hamas și a altor organizații teroriste care acționează acolo. Dar vor muri și mulți alții. Am citit opinii ale locuitorilor din Gaza care ar fi spus, ”e drept că ne-au distrus casele, dar bine le-a făcut că au atacat ai noștri”. Este o reacție la cald, nu cred că mai târziu vor spune la fel.
„Bine le-a făcut că au atacat ai noștri.” N-am prea înțeles de ce s-au bucurat: că Hamasul a atacat Israelul, sau invers?
Sigur că ai dreptate cu victimele civile, dar cum poți deosebi un cetățean pașnic de un terorist „în civil”, că doar nu are stea în frunte? Asta mi se pare o dilemă fundamentală cu care se confruntă armata israeliană în zilele acestea și eu nu văd nicio rezolvare, dar cine știe?
Dragă Eva, apreciez foarte mult stilul tău moderat, care este potrivit pentru conflictele și relațiile dintre adversari civilizați. Dar aici avem o asimetrie care nu poate fi mai mare: pe de o parte, Israelul, care trebuie să se străduiască să-și protejeze cetățenii și, pe de altă parte, o bandă teroristă căreia nu-i pasă de convenții și vede uciderea bestiala a nevinovaților ca o înaltă virtute. Un scop pe care îl înfăptuiește oricând se ivește ocazia. Desigur, avem gânduri de răzbunare pentru atrocități, dar nu acesta este principalul motiv pentru care susțin o soluție radicală, adică obliterarea sau distrugerea totală a structurilor militare ale Hamas, chiar și cu riscul de a provoca daune colaterale. Argumentul tău „Israelul trebuie să păstreze simpatia și susținerea lumii civilizate, a țărilor arabe cu care s-a ajuns la înțelegeri…” sună de înțeles, dar este absolut contraproductiv. Poziția mea este că de data aceasta Israelului nu ar trebui să-i pese de opinia lumii. Starea generală de spirit din Occident nu a fost niciodată mai favorabilă unei abordări agresive, care nu trebuie să fie omisă. Chiar și la un nivel pur pragmatic, este necesară o acțiune decisivă: toate soluțiile anterioare, fără inimă, au dus doar la repetarea a secvenței: atacurile Hamas – Israelul răspunde – opinia mondială pune Israelul sub presiune – Israelul acceptă un compromis. Oricine nu înțelege acum că o abordare limitată în scop și executare conține doar semințele unor probleme și mai mari de mai târziu, fără îndoială trăiește într-o lume de vis iluzorie.
Nu cred că există soluţie militară rapidă şi decisivă împotriva terorismului, mă tem că Hamas poate fi “şters de pe faţa pământului” doar împreună cu Gaza. Experienţa ultimilor ani a arătat că oricât de dură a fost riposta, Hamas a renăscut, din nefericire. Cred că e nevoie de negocieri, de găsirea şi stoparea resurselor de înarmare, de demantelarea încrengăturilor care ţin în viaţă terorismul şi-i îmbogăţesc pe susţinători.
Le sugerez tuturor celor care se îndoiesc de o soluție radicală să facă un mic experiment de gândire. Imaginați-vă dacă Winston Churchill ar fi făcut o astfel de declarație în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înapoi în cele mai întunecate ore după înfrângerea catastrofală de la Dunkerque. Ar trebui doar (în numele lui Churchill) să pui nazismul în loc de terorism și Hamas (cea ce sunt sinonime) și Reich-ul nazist în loc de Gaza. Ce crezi că s-ar fi întâmplat dacă Churchill ar fi făcut o astfel de declarație: “Nu cred că există soluție militară rapidă și decisivă împotriva nazismului, mă tem că nazismului poate fi “şters de pe faţa pământului” doar împreună cu Imperiul nazist”? Din fericire, el nu a făcut-o și exact asta s-a întâmplat: capitularea necondiționată a Reich-ului german. Trebuie să-i fim recunoscători lui Churchill pentru asta până astăzi.
Eu sunt de părere că ar trebui făcut așa cum au procedat aliații pe atunci cu național-socialismul. A fost îndepărtat definitiv din mintea majorității germanilor. Rezultatul este Germania de astăzi, unul dintre cei mai apropiați prieteni ai Israelului.
Sunt foarte curioasa daca Eva Galambos a urmarit macar unul dintre filmuletele care exemplifica ce s a facut in kibutzuri Beeri si Cfar Aza, sau pe campul unde a fost serbarea.
Scopul probabil inca nedeclarat al Israelului in conditiile create de aproape o saptmana este o actiune indreptata nu numai impotriva Hamasului, dar si a Hizballah -ului si poate chiar a sustinatorilor lor, adica a Iranului.
Dupa declaratiile de care am auzit in ultimele zile se pare ca tarile Uniunii Europene, desigur SUA, nu vor ridica opozitii la orice demers in apararea tarii, ce a urmat crimelor si dezastrului care a avut loc. Mai mult decat atat, la stirile serii s-a comunicat ca ar fi existat in noaptea dinainte, atat in cadrul superiorilor Zahal, dar si ai Shabac – ului o stire privind atacul zilei urmatoare, doar ca acestia nu au luat-o in serios, iar Netanyahu ar fi primit vestea doar sambata la 6:29.
S-a trimis totusi un detasament armat care apartinea fortele armate navale, care a reusit sa se lupte cu primele grupe de teroristi care au atacat una dintre bazele situate in apropiere de gardul granitei. Ce s-ar fi intamplat altfel, nu putem sti.
Personal cred ca actiunile care urmeaza nu vor avea reactii contrare, cel putin intr-o faza de inceput. Din pacate se pare ca ne aflam in fata unei lungi perioade de incertitudine, de sacrificii umane nenumarate si in ultima instanta distrugerea oricarei puteri militare a miscarilor din Gaza, Liban este o incercare extrem de complexa si inca, fara garantii sigure de reusita.
Explicații corecte si obiective.