Înainte de a intra în subiect aş vrea să îmi exprim acordul cu propunerea lui Ivan Klein ca revista noastră să  îşi schimbe raportul  dintre articolele cu caracter memorialistic şi cele cu caracter de actualitate ştiinţifică, politică şi culturală. E drept că viaţa majorităţii evreilor de peste 70 de ani, mai ales a celor care au  făcut Alia are multe elemente de roman, dar interesul pentru elementele viitorului care se naşte azi trebuie cultivat cu mai multă intensitate.

Maladia lui Alzheimer  a devenit o boală globală pe măsură ce populaţia lumii îmbătrânește. Boala apare la vârste înaintate, dar în fazele incipiente semnele ei, greu de depistat, apar cu 15-20 de ani înainte de a ieşi la suprafaţă. În Statele Unite, două treimi din bolnavi sunt femei. Oare de ce? O explicaţie superficială ar fi că femeile trăiesc mai mult. Dar cercetări recente, făcute de un institut specializat din Chicago, efectuate pe aproape 15.000 de persoane, au arătat că importantă este istoria reproductivă a persoanei şi nu vârsta ei.

Testul maladiei Alzheimer

Există o legătură între vârsta femeii, numărul ei cumulativ de saricini, cel de avorturi provocate şi spontane şi şansele de apariţiei a demenţei . S-a constat că femeile care au avut 3 sau mai mai mulţi copii au cu 12% şanse mai reduse  de a face demenţă la vârste înaintate. Asta explică şi motivul pentru care generaţiile anterioare,  cele  ale bunicelor noastre, la care 8 copii era un număr frecvent, maladia lui  Alzheimer  era mult mai rară. Studiul citat  menţionează că fetele care au avut prima menstruaţie până la 17 ani au un risc cu 31 % mai mare de demenţă decât cele care au avut-o până la 13 ani, iar cele care au intrat la menopauză la 45 de ani sau mai devreme au o şansă cu 28 % mai mare de demenţă decât cele care s-au oprit după 45 . O ipoteză este că expunerea mai îndelungată la estrogen  are un efect benefic.