Singapore – stat miracol

Volens-nolens, va trebui să fac apologia unui regim politic autocratic și a unui semidictator pe nume Lee Kuan Yew, care în decurs de trei decenii a făcut dintr-un port provincial asiatic un stat miracol, puternic și foarte avansat din punct de vedere economico-financiar, ba chiar social. Singapore a demonstrat că trecutul colonial nu poate fi considerat o piedică eternă a dezvoltării unei țări și nici multietnicitatea sau multiconfesionalitatea nu reprezintă greutăți și frâne în calea prosperității și propășirii unui stat, când acesta este condus eficient, rațional, fără ideologie și cu mână de fier.

Voi prezenta succint câteva date esențiale despre această insulă miraculoasă.

Denumirea statului provine din limba sanscrită, în care „simha” înseamnă leu și „pura” oraș. În „Orașul leilor” cu o suprafață de doar 704 km2, trăiesc la ora actuală aproximativ 4,5 milioane de locuitori, cu o densitate cumplită de 6.389 locuitori pe km2. Oficial este o republică parlamentară condusă de un președinte simbolic, cu patru limbi oficiale: malaieza, chineza, tamila și engleza.

Creuzetul etnic singaporez este compus din chinezi 74,3%, malaiezieni 13,3%, indieni 9,1%, alții 3,3%. Religiile predominante sunt budismul 33,2%, creștinismul 18,8%, islamul 14%, hinduismul 5% și altele, precum și 18,5% fără religie.

Geografic, Singapore este format dintr-un arhipelag de 63 de insule, inclusiv o minusculă parte continentală în extremitatea sudică a peninsulei Malay. Statul singaporez este mărginit la nord de Malaysia și la sud de Indonezia. Vaste proiecte de îmbunătățiri funciare din ultimii 30 de ani au unit mai multe insule, suprafața statului mărindu-se cu peste 200 km2.

În ciuda urbanizării accelerate, 23% din suprafața statului a rămas împădurită sau ocupată de rezervații naturale.

Insula pe care se află metropola a fost un adăpost al imperiului Srivijaya din Sumatra în sec. al III lea î.e.n., numele de Temasek – Orașul Mării. Temasek a devenit un puternic centru comercial, apoi a decăzut treptat în secolul al XIV lea. Între secolul al XVI lea și începutul secolului XIX Singapore a făcut parte din Sultanatul Johor. A urmat ocupația portugheză în secolul XVI, apoi cea olandeză în secolul XVII. Practic însă, arhipelagul a fost ocupat de pescari și ocazional de pirați.

Statuia lui Sir Thomas Stamford Raffles, la Singapore

În 1819, Sir Thomas Stamford Raffles a debarcat în insula principală ca reprezentant al British East India Company și a încheiat un tratat cu Sultanul Hussein Shah. Acesta a fost începutul erei moderne și al dezvoltării economice și portuare. Din 1867, Singapore a fost recunoscut ca teritoriu colonial englez.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a invadat Malaysia, invazie care a culminat cu bătălia de la Singapore. Armata britanică a suferit o rușinoasă înfrângere și în 15 februarie 1942 a predat Singapore generalului Yamashita. După capitularea Japoniei, teritoriul a revenit Marii Britanii.

În 1959 a devenit un stat autoguvernat cu Yusof bin Ishak ca președinte și Lee Kuan Yew ca prim ministru. După referendumul din 1962, Singapore s-a alăturat Malaysiei, dar a fost exclus din federație după doar doi ani, după neînțelegeri între guvernul local și cel federal din Kuala Lumpur, mai ales în sfera ideologică.

Singapore și-a câștigat independența în 9 august 1965, avându-l tot pe Yusof bin Ishak ca prim președinte și pe Lee Kuan Yew ca premier.

În anii de început mica națiune s-a confruntat cu probleme majore, precum lipsa acută de locuri de muncă, penuria de locuințe, lipsa teritoriului pentru o dezvoltare normală și cea a resurselor naturale. Toate acestea au fost rezolvate și depășite eclatant printr-o guvernare pragmatică și ultracentralizată.

Pentru a înțelege miracolul singaporez, voi trece în revistă câteva declarații memorabile ale artizanului noului stat singaporez, Dl. Lee Kuan Yew, care a fost premier între 1959 și 1990.

Ruptura de Malaysia: A fost un moment de angoasă pentru toată viața, căci am crezut cu tărie până atunci în unitatea organică dintre cele două teritorii. Mi-am zis, „ce ar fi să oprim această unitate pentru o anumită perioadă?” Apoi mi-am dat seama că multe lucruri vor continua exact ca înainte. De acum încolo, vom avea în Singapore o națiune multirasială și multietnică. Fiecare își va avea locul său egal în societate: limbă, cultură și religie.

Libertatea mass media: Libertatea presei și a mass mediei trebuie subordonată nevoilor primordiale ale integrității statului nostru Singapore, respectiv urgențelor și necesităților guvernului ales. Mass media trebuie să întărească, nu să submineze valorile culturale și atitudinile sociale promovate în școlile și universitățile noastre.

Rolul statului: Deseori sunt acuzat că mă amestec în viața privată a cetățenilor. Da, este adevărat. Dacă n-aș fi făcut-o, statul nostru n-ar fi ajuns acolo unde este astăzi. Și o spun fără nicio remușcare, n-am fi avut progres economic dacă nu am fi intervenit în chestiuni foarte personale: cine îți va fi vecin, cum trăiești, cât zgomot faci, unde scuipi, ori ce limbă folosești și unde. Noi am decis ce este corect.

Lee Kuan Yew fondatorul şi primul premier al statului Singapore

Relația cu Occidentul: Ne-am lăsat ghidați de lumea apuseană în multe probleme esențiale pentru a ieși din înapoiere. Dar nu am copiat valorile occidentale, nu am dorit să aparținem Occidentului. Voi da un exemplu concret în ceea ce privește diferența dintre America și Singapore. America are o problemă majoră cu consumul de narcotice și droguri. În consecință, America desfășoară o campanie mondială costisitoare, instrumentată de felurite agenții guvernamentale pentru a stopa achiziția de droguri de pe piața mondială. Singapore nu are asemenea posibilități, astfel încât dacă ofițerul de la vamă constată că străinul se comportă ciudat, sau eventual se află sub influența drogurilor, el este supus unui test de urină. Dacă testul este pozitiv, străinul este supus imediat unui tratament de dezintoxicare. În America, ofițerul vamal ar fi fost deferit justiției pentru încălcarea drepturilor individuale ale omului.

Oponenți politici: dacă ești un ins care stârnești revolte, obligația noastră este să te distrugem politic… J. B. Jeyaretnam reprezintă o forță destructivă și noi trebuie să-l doborâm. Toată lumea știe că am în servietă un topor foarte ascuțit. Dacă cineva mă provoacă, iau toporul și îi dau întâlnire pe o străduță dosnică.

Modelul singaporez: Noi suntem prin excelență pragmatici. Dacă modelul funcționează, continuăm. Dacă nu, renunțăm imediat și încercăm altul. Noi nu suntem împovărați de niciun fel de ideologie. Noi nu putem concura cu vecinii noștri mari. Noi trebuie să oferim altceva, ceva mai bun. Ne bazăm pe incoruptibilitate, pe eficiență, pe meritocrație și funcționează.

Provocările viitorului: Regretul meu este că impozantul edificiul economico-financiar are o bază foarte îngustă, de aceea avertizez viitoarea generație să nu considere asigurat și veșnic tot ce s-a clădit până acum. Pe această mică insulă, dacă ai clădit un zgârie nori de 100 de etaje și vrei să clădești unul de 150, să nu crezi că ești înțelept. Oricând acest zgârie nori mai înalt se poate prăbuși și nu vei avea niciodată o a doua șansă să-l clădești.

Moștenirea „părintelui națiunii”: Când doctoranzii vor căuta în arhivele statului, vor citi însemnările și documentele epocii, respectiv declarațiile inamicilor mei. Acela va fi adevărul despre mine. Nu susțin că tot ce-am făcut a fost drept sau just, dar am făcut totul pentru un scop înalt și onorabil.

Pentru a nu mă lansa în comentarii personale asupra unui subiect pe care îl cunosc doar superficial, voi recurge la judecățile unor mari economiști, gazetari sau oameni de afaceri, specialiști în realități și tematici asiatice.

Navnita Sarma, Asia Editor, Economist Intelligence Unit: Lee Kuan Yew a pus accentul pe creșterea economică, pe atragerea investițiilor marilor companii transnaționale și a forței de muncă înalt calificate din întreaga lume. Lee a creat o infrastructură ultramodernă și legături aeriene și maritime cu marile metropole ale lumii. În Singapore au fost puse bazele unui sistem fiscal și de impozite clar, simplu, dar neîndurător. Birocrația a fost minimizată, dar eficientizată, atribuindu-i-se prerogative legale deosebite. Singapore a dus o politică de neutralitate, întreținând relații excelente și echilibrate atât cu SUA cât și cu China. În plus, Singapore a devenit un centru financiar mondial și o metropolă verde, de o curățenie ecologică exemplară.

Vishnu Varatan, economist senior la Mizuho Bank: Lee a fost un avocat deosebit de dotat, care a reușit să creeze o coeziune socială extraordinară, în ciuda diversității etnice și religioase, respectiv să clădească un miracol economic. Conducătorul statului singaporez a pus accentul pe capitalul uman, pe care l-a educat riguros și disciplinat, aplicând regulile de fier ale meritocrației. El a fost unul din puținii lideri politici din lume care a eradicat aproape complet corupția din stat și economie.

Profesorul Ilian Mihov, decan al Universității INSEAD: Lee a transformat una din cele mai sărace țări de pe mapamond în anii 60, într-una din cele mai avansate astăzi. El a înțeles din start că pentru a pune statul pe o traiectorie de dezvoltare economică sustenabilă, nu e suficientă doar o politică economică adecvată. În paralel, Lee a setat practic un nou stat, cu o structură instituțională simplă, dar eficientă.

David Kuo, director general la The Motley Fool, Singapore: Lee a fost conștient de limitele demografice, teritoriale și de potențial economic ale țării. Și-a dat seama că o populație de 2 milioane de locuitori în anii 60 trebuie primenită cu milioane de imigranți cu înaltă calificare pentru a crea un centru economic și financiar puternic și sustenabil. În cei 50 de ani de existență, țara a atras antreprenori de mare calibru care au creat locuri de muncă, au atras capital și au asigurat o dezvoltare tehnologică fantastică. Integrarea cu succes a forței de muncă și a specialiștilor străini a asigurat cinci decenii de creștere economică continuă. La ora actuală, valoarea economică a unui locuitor din Singapore coincide cu cea a unui cetățean al SUA.

Tony Nash, vicepreședinte global la Delta Economics: După separarea de Malaysia, Lee a trecut la o guvernare tehnocratică. Ea a contribuit la desfășurarea unei politici economice pragmatice, focusate exclusiv pe rezultate. Una din deciziile strategice cu consecințe economice deosebit de faste a fost extinderea și modernizarea aeroportului Changi, ca un nod central al rutelor aeriene internaționale. Dezvoltarea nemaipomenită a portului și dotarea lui cu echipamente și utilaje ultramoderne a făcut din Singapore un nod vital al transportului și comerțului internațional. Fondurile centrale de stat pentru locuințe și pentru educație au contribuit decisiv la transformarea unui mic port provincial într-o metropolă foarte sofisticată.

Rajiv Biswas, economist șef la Asia Pacific: Singapore este una din economiile cele mai competitive din lume. Pentru a continua cursul creșterii continue a salariilor și al nivelului de trai, Singapore va trebui să promoveze industriile cu productivitate înaltă și cu valoarea adăugată ridicată. Un alt sector cheie este cel de centru financiar mondial, care va permite dezvoltarea și modernizarea susținută a orașului-stat ca centru global logistic, maritim și aviatic.

Singapore a devenit un model mondial al disciplinei ordinii sociale, în mare parte liber consimțită de majoritatea populației ca preț al dezvoltării și prosperității individuale.

S-au promulgat zeci de legi, cu accent pe păstrarea ordinii publice, a disciplinei financiare și economice, a stabilității sociale, a calității curățeniei și mediului. S-a pus un accent deosebit pe lupta contra criminalității. În domeniul ordinii și curățeniei publice și al legislației penale s-au statuat pedepse aspre, dure, tipice pentru statele dictatoriale, însă ele au creat o societate model, aproape sterilă din punct de vedere al penalității de orice fel.

În perspectivă istorică, dezvoltarea extraordinară a unei mici țări insulare este meritul clar al unui regim autocratic condus de un semidictator, Lee Yuan Yew.

Democrația liberală nu deține monopolul succesului economico-social al unui stat, excepțiile notabile ale Chinei, Vietnamului, Coreei de Sud, în parte a Rusiei, Braziliei, Indoneziei, statelor arabe din Golf fiind elocvente în acest sens.

George Vigdor

Surse bibliografice:

Wikipedia

BBC News World Asia / 22 march 2015 – Lee Kuan Yew in quotes

Journal of Governance and Politics, MGIMO University Russia, No 1, 2018

BBC News Business – How Lee Yuan Yew engineered Singapore’s economic miracle, by Zarina Hussain, 24 march 2015.

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

2 Comments

  • Klein Ivan commented on October 8, 2021 Reply

    Subiect bine ales , bine descris..K.I.

  • Andrea Ghiţă commented on October 7, 2021 Reply

    O extraordinară poveste de succes cu ingrediente care pun la îndoială viziunea occidentală de administrare a unui stat. Ceea ce denotă particularităţile de abordare a politiclor, în funcţie de cele ale popoarelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *