Anul acesta se împlinesc 510 ani de la nașterea lui Moses Almosnino, rabin și eminent intelectual de numele căruia se leagă începuturile literaturii ladino.

Moses Almosnino s-a născut în 1515 la Salonic, într-o familie sefardă foarte respectată, tatăl său având o funcție importantă în comunitatea locală. A avut parte de o educație aleasă care cuprindea atât cunoștințe religioase evreiești, cât și studiul unor autori ne-evrei. Încă din tinerețe s-a remarcat prin erudiția sa vastă care depășea studiile rabinice tradiționale, fiind familiarizat cu filosofia, științele naturii și astronomia. Și-a petrecut o mare parte a vieții la Istanbul, fiind întâi rabinul comunității Neve Șalom, apoi al comunității Livyat Hen. A lăsat în urmă o operă vastă, cu scrieri în domeniul teologic, științific și chiar beletristic, am putea spune.

Moses Almosnino nu a fost un intelectual rupt de realitatea vremii sale, izolat într-un ”turn de fildeș”. În 1565, în fruntea unei delegații formate din oameni importanți ai obștii evreiești, și-a reprezentat comunitatea înaintea sultanului Selim al II-lea, cerând garantarea în continuare a drepturilor evreilor, drepturi care fuseseră stabilite de tatăl său, Suleyman Magnificul. Se pare că sultanului i-a plăcut să discute cu Almosnino și misiunea a fost încununată de succes: în 1568 drepturile comunității evreiești au fost reconfirmate printr-un firman. Succesul acestui demers arată talentul de diplomat al lui Moses Almosnino. De altfel, el a rămas un apropiat al curții otomane pe tot parcursul vieții sale. A fost un prieten foarte apropiat al lui Don Josef Nasi, bancher, filantrop și consilier al sultanului, dovadă fiind și tratatul despre vise, scris de Almosnino la cererea acestuia, care oferă o imagine a stilului de viață luxos al lui Nasi.

Pe atunci atât Salonic cât și Istanbul erau importante centre culturale unde se întâlneau diferite tradiții intelectuale și învățații foloseau greaca, turca, araba, latina și ebraica. Crescut și educat într-un astfel de climat intelectual, Moses Almosnino a avut și el interese foarte variate. Ca urmare a legăturilor cu intelectuali din alte culturi, el a scris și comentarii asupra unor tratate traduse din arabă și latină.

Printre lucrările sale ebraice se numără Yedei Moșe (comentarii la cele cinci cărți ale Torei), Pirkei Moșe (o expunere însoțită de explicații la tratatul Pirkei Avot) și Tefila le-Moșe (tot comentarii la Pentateuh). Regimiento de la Vida este o scriere etică în ladino. Almosnino a mai scris și alte lucrări, printre care comentarii la Etica lui Aristotel.

În lucrările lui Moses Almosnino se poate vedea influența lui Maimonide.¹ Atât unul cât și celălalt au fost preocupați de reconcilierea filosofiei cu legea religioasă evreiască, această preocupare reflectându-se în abordarea unor teme precum natura lui Dumnezeu, liberul arbitru sau scopul legii. Influența lui Maimonide este vizibilă mai ales în scrierile etice ale lui Almosnino. Amândoi au acordat o importanță deosebită dezvoltării caracterului moral și cultivării virtuților. În Regimiento de la Vida, Almosnino explorează teme similare cu cele abordate în Opt capitole a lui Maimonide. În ceea ce privește interpretarea scrierilor biblice și talmudice, abordarea lui Almosnino reflectă și ea influența lui Maimonide. Amândoi au căutat să ofere interpretări raționale și coerente ale acestor texte, evitând explicațiile pur alegorice sau mistice. Comentariile asupra lui Aristotel demonstrează și ele influența curentului raționalist promovat de Maimonide.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care oamenii le pot învăța de la Moses Almosnino este capacitatea de a integra diferite domenii ale cunoașterii. El a demonstrat o erudiție remarcabilă, combinând cu succes studiile rabinice cu filosofia, științele naturale și astronomia. Această abordare integratoare ne oferă o lecție valoroasă despre importanța unei viziuni holistice. Într-o lume adesea fragmentată, cum era lumea în care trăia intelectualul evreu – dar și lumea de azi, în ciuda dezvoltării mijloacelor de comunicare de tot felul – el arată că înțelegerea profundă a realității necesită o abordare care transcende granițele disciplinare. Almosnino a reușit să armonizeze credința religioasă cu rațiunea filosofică, demonstrând că aceste două domenii nu sunt neapărat contradictorii.

Totodată, Almosnino arată cât este de mare valoarea erudiției diversificate și îi poate inspira pe oamenii zilelor noastre să își extindă orizonturile intelectuale și să exploreze diferite domenii ale cunoașterii. Erudiția diversificată i-a permis lui Almosnino să abordeze probleme complexe din multiple perspective, îmbogățindu-și înțelegerea asupra lumii. El a fost un mediator între diferite culturi, facilitând schimbul de idei și promovând înțelegerea reciprocă. Prin interacțiunea sa cu intelectuali din diverse tradiții, Almosnino subliniază importanța dialogului intercultural pentru îmbogățirea cunoașterii umane.

Un alt domeniu de care Moses Almosnino a fost interesat este astronomia. În secolul al XVI-lea, astronomia nu era cea pe care o cunoaștem astăzi, ci se afla într-o perioadă de tranziție, bazată încă pe tradiția greacă, arabă și medievală. Modelul predominant era cel geocentric, propus de Ptolemeu, care plasa Pământul în centrul Universului, cu Soarele, Luna și planetele rotindu-se în jurul său. Acest model era susținut de observații vizuale și de interpretări filosofice și religioase. Se credea că planetele și stelele erau fixate pe sfere cerești transparente care se roteau în jurul Pământului. Aceste sfere erau considerate perfecte și eterne, alcătuite din eter. Astronomia arabă a adus și ea contribuții importante în observarea și calcularea mișcării planetelor. Lucrările astronomilor arabi, precum Al-Battani și Al-Biruni, erau studiate și utilizate în Europa. Tot atunci începeau să se facă simțite și primele semne ale revoluției lui Copernic. El a propus modelul heliocentric, care plasa Soarele în centrul Universului, dar acesta nu a fost acceptat imediat.

În secolul al XVI-lea, savanții evrei erau implicați în studiul și dezvoltarea astronomiei. Almosnino a studiat și a înțeles conceptele astronomice cunoscute pe vremea lui. El a scris comentarii asupra multor tratate traduse din arabă și latină și a tradus în ebraică lucrări populare despre astronomie, în special pe ale lui Johannes Sacrobosco.

Lucrarea care îl leagă pe Moses Almosnino de începuturile literaturii ladino este Extremos y grandezas de Constantinopola (Extreme și măreții ale Constantinopolului), scrisă în 1566-1567. Ea a fost tradusă în spaniolă de Jacob Cansino și publicată în 1638, cu unele rearanjări și omisiuni. Deși titlul sugerează o descriere a măreției Constantinopolului, lucrarea este mai degrabă un tratat medieval despre extremele climatice, socio-economice și morale ale orașului. Lucrarea nu este un ghid turistic fiabil și nu este o descriere directă și nealterată a impresiilor lui Almosnino despre Constantinopol, ci se bazează în mare măsură pe intertexte din operele lui Hipocrate, Aristotel, Maimonide, Ibn Sinna și alți autori clasici și medievali. De aceea ea nu poate fi considerată o sursă istorică exactă despre Constantinopol. Totuși, cartea este considerată o sursă importantă pentru înțelegerea literaturii ladino. Este o raritate, este singura carte a unui autor evreu publicată în Spania secolului al XVII-lea, iar traducătorul a fost pe vremea lui singurul evreu care a primit permisiunea de a locui la Madrid.

Extremos y grandezas de Constantinopla este o lucrare complexă și fascinantă, care oferă o perspectivă unică asupra Constantinopolului secolului al XVI-lea, filtrată prin lentila erudiției medievale și a experienței unui rabin sefard. Deși nu este un reportaj direct, importanța sa pentru studiul literaturii ladino și al gândirii epocii este semnificativă. Și mi-aș permite să adaug, poate ar fi bine dacă lucrarea ar fi tradusă și în alte limbi și publicată, cu explicațiile de rigoare, și pentru oamenii zilelor noastre.

Cristina Toma Salomon

https://en.wikipedia.org/wiki/Moses_Almosnino

https://www.encyclopedia.com/religion/encyclopedias-almanacs-transcripts-and-maps/almosnino-moses-ben-baruch

Olga Borovaya, The Beginings of Ladino Literature, Moses Almosnino and his Readers, Indiana University Press, 2017
Sasha Stern, Charles Burnett, ed. Times, Astronomy and Calendars în the Jewish Tradition, Brill Publishing, 2013

Sursa imaginii

https://bg.m.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D0%B0%D0%B9%D0%BB:Extremos_y_grandezas_de_Constantinopla_-_Moses_Almosnino_1638.png Това произведение е обществено достояние. Този файл е от Общомедия и може да се използва от други проекти.

1. Moise Maimonide sau RaMBaM (1138-1204) a fost unul dintre cei mai influenți filosofi evrei ai Evului Mediu. Lucrările sale Mișne Tora și Călăuza rătăciților au avut un impact profund asupra gândirii evreiești. Mai ales Călăuza rătăciților a declanșat numeroase dispute printre intelectualii evrei, rămase în istorie cu numele de ”controversa maimonidiană”. ↩︎