Mike Klein: SEZONUL SĂRBĂTORILOR în SUA şi IMPLICAŢIILE ECONOMICE

Anul acesta,  deja de la mijlocul lui octombrie, Statele Unite au intrat din nou în ciclul anual de sărbători care pare să se prelungească de la an la an. Bineînţeles în centrul acestui sezon este sărbătoarea Crăciunului. Cu mulţi ani înainte, când această sărbătoare nu era comercializată cum este acum, sezonul dura doar 12 zile, din 25 decembrie pâna la 6 ianuarie când este Epiphany (Boboteaza).

 

Black Friday & Cyber Monday

Anul acesta,  deja de la mijlocul lui octombrie, Statele Unite au intrat din nou în ciclul anual de sărbători care pare să se prelungească de la an la an. Bineînţeles în centrul acestui sezon este sărbătoarea Crăciunului. Cu mulţi ani înainte, când această sărbătoare nu era comercializată cum este acum, sezonul dura doar 12 zile, din 25 decembrie pâna la 6 ianuarie când este Epiphany (Boboteaza). Un cântec vechi din secolul 18, numit “The twelve days of Christmas” enumeră cadourile primite în această perioadă de 12 zile şi presa ţine cont în fiecare an cât ar costa.

 

Anul acesta suma este de 27,393 $ dar ţinând cont că în 1984 aceleaşi cadouri se puteau cumpăra cu 12,673$, inflaţia este destul de… normală. Bineînţeles aceste statistici sunt pentru amuzamentul populaţiei, dar impactul cheltuielilor de sărbători este semnificativ pentru economia Statelor Unite şi a ţărilor care furnizează bunurile de larg consum, ale căror vânzări, în perioada Crăciunului, reprezintă 20-60% din volumul anual, depinzând de profilul industriei respective. Guvernul estimează că numai pe cadouri se cheltuiesc peste 900 de miliarde de dolari. Asta nu include cheltuielile de călătorii, decorarea caselor şi a întreprinderilor, în spiritul sezonului de Crăciun, petrecerile de la firme şi miliardele cheltuite pe felicitări trimise prin poştă, care reprezintă 60% din volumul anual de felicitări.

Datorită impactului comercial atât de pronunţat, industria de desfacere a bunurilor materiale încearcă să prelungească această perioadă de cumpărături masive. Cele 12 zile au devenit 5-6 săptămâni sau chiar mai mult, mai ales că în unele oraşe sezonul începe chiar după Columbus Day,  în  octombrie. Marile magazine au decretat a doua zi de Thankgiving (în general ultima vineri din noiembrie) începutul oficial al sezonului de cumpărături de Crăciun.  Aceasta a fost denumită “Black Friday” (vinerea neagră) pentru că vânzările sunt aşa de mari încât balanţa financiară trece de la roşu, care reprezintă pierdere, la negru care reprezintă profit. Reducerile de preţuri de Vinerea Neagră sunt aşa de semnificative că oamenii stau la coadă toată noaptea ca să fie primii în magazine. Aceste preţuri extraordinar de reduse sunt numai pentru un număr limitat de cumpărători, ele se numesc “door busters” (spărgători de uşi, din cauza îmbulzelii pe care o provoacă când se deschid uşile). Imaginile de la televizor cu cozi lungi, lume luptând pentru ultimul televizor la preţ extrem de redus, chiar bătăi între cumpărători, îmi aduc aminte de cozile şi disputele din magazinele româneşti din “anii lumină”. Se pare că psihologia umană reacţionează la fel când oamenii sunt puşi în situaţia de a lupta pentru resurse reduse şi nici americanii nu sunt deosebiţi când stau la coadă ore în şir şi nu primesc recompensa dorită. Diferenţa este că marfa există, dar preţul va fi mai mare dacă nu ai reuşit să fii chiar printre primii cumpărători. Realitatea e că lumea intră în magazine cu gândul de a cumpăra produsele “door buster”, dar cumpără multe altele care le atrag atenţia în magazin. În Vinerea Neagră, chiar dacă nu toate produsele sunt la preţuri extrem de reduse, multe sunt reduse în mod semnificativ cu 20-30% şi vânzările din acea zi sunt cele mai mari din tot anul.

În mod interesant şi a doua zi de Crăciun este una cu vânzări extraordinar de mari, motivul principal fiind returnarea bunurilor de cei care nu au fost prea mulţumiţi de cadoul primit. Bineînţeles majoritatea după ce au dat înapoi cadoul, mai stau puţin în prăvălie şi cumpără obiecte dorite care în general costă mai mult decât preţul obiectelor returnate, aşa că magazinul nu iese în pierdere.

În ultimii ani, începând din 2006, vânzările electronice prin Internet au început să facă o concurenţă extraordinară marilor magazine. Amazon şi alte firme uriaşe au profitat de valul cibernetic care a făcut mulţi consumatori de bunuri prin Internet. Comerţul cibernetic este mult mai comod, consumatorii pot răsfoi paginile cataloagelor electronice în confortul casei lor, comanda se face în câteva minute, iar bunurile se expediază prin poştă în câteva zile. În general preţurile prin Internet sunt mai scăzute, taxele de transport sunt incluse în preţ şi majoritatea statelor nu solicită taxe de cumpărare pe bunuri cumpărate prin Internet (aceste taxe pot fi de 6-10%). Ca răspuns la Black Friday, s-a creat Cyber Monday, lunea de după Thanksgiving, când preţurile sunt extrem de reduse pe o perioadă de 24 de ore. Anul acesta, Cyber Monday a bătut toate recordurile, într-o singură zi au fost vânzări de 3 miliarde de dolari, cu 16% mai mult decât în anul precedent.

Corectitudine politică, dureri de cap şi… o surpriză

Comercializarea atât de grosolană a unei sărbători religioase îi supără pe foarte mulţi. În frenezia de cumpărături, pregătiri pentru cine festive, banchete la întreprinderi şi multe alte activităţi legate de Crăciun se pare că motivul principal pentru această sărbătoare intră pe planul doi. Din punct de vedere constituţional există separare între religie şi guvern şi nicio reprezentare religioasă nu este permisă în incinta clădirilor guvernamentale. Nu e vorba de brazi împodobiţi, care nu au simbol religios, ci de naşterea lui Iisus care este esenţa sărbătorii. Chiar dacă Statele Unite au o majoritate de 76% creştini, Crăciunul este sărbătorit de guvern şi marea majoritate a întreprinderilor ca un eveniment laic care a preluat din religie mesajul de “pace pe pământ, bunăvoinţă înspre alţi oameni”. 

În ultimii 20-30 de ani, demografia Statelor Unite s-a schimbat foarte mult, dar corectitudinea politică este totuşi dusă la absurd când în mod vădit se evită expresia de “Crăciun Fericit” fiind înlocuit cu “Sărbători Fericite”. Nefiind creştin, nu m-am simţit niciodată ofensat când mi s-a urat “Crăciun Fericit”, le-am mulţumit celor care mi-au urat şi le-am urat la fel un Crăciun Fericit.

Se pare însă că perioada sărbătorilor de iarnă aduce cu ea şi depresia psihică. Presiunile cauzate de frenezia cadourilor, contactul sau lipsa de contact cu familiile care de multe ori nu se prea înţeleg, cauzează un val de depresii  într-un segment al populaţiei. Dar marea majoritate se bucură de sărbători. Clădirile sunt împodobite frumos, intreprinderile au petreceri de sfârşit de an, magazinele decorate în culori de sărbătoare ne invită cu vitrine speciale,  iar muzica de sezon e aproape în permanenţă la radio. Este perioada vacanţelor de iarnă, lumea îşi ia concediu şi pleacă fie la munte la ski sau în zone tropicale unde se bucură de căldura, iar mulţi se duc la la rude sau prieteni.  Multe întreprinderi sunt total închise pentru că cererea de concedii este foarte mare. Un cântec popular  numeşte acest sezon ” the most wonderful time of the year”, (cel mai frumos timp din an), dar durerile de cap revin în ianuarie când chitanţele pentru bunurile cumpărate apar pe balanţa cărţilor de credit. Marea majoritate a cheltuielilor de Crăciun se fac pe credit şi o mare parte a populaţiei plăteşte rate la dobânzi uriaşe. Dar se pare că ele sunt achitate până la sezonul următor când ciclul începe din nou. Politicienii se bucură când vânzările, indiferent dacă sunt pe credit sau nu, sunt ridicate, ele indicând gradul ridicat de încredere al consumatorilor şi este considerat un indiciu bun pentru economie. Consumul public este motorul economiei şi este absolut esenţial ca lumea să cheltuiască mult, potrivit sloganului  “cheltuielile sunt bune pentru economie”.

 Bineînţeles comercializarea sărbătorilor de iarnă este deplânsă de cei care ar vrea ca să se accentueze mai mult mesajul de prietenie, pace şi ajutorare între oameni.

Acum câţiva ani, cu ocazia Crăciunului, am fost invitat la o petrecere la proprietarul companiei unde lucrez. Miliardar confirmat, printre cei mai bogaţi oameni din Washington, am fost puţin surprins să-i vad casa, foarte frumoasă, decorată cu mult gust, dar simplă pentru un om cu aşa mulţi bani. Soţia, o doamnă extrem de simpatică, ne distra pe toţi cu vocea ei frumoasă de cântăreaţă de operă. Am stat puţin de vorbă cu ea şi mi-a arătat cu mândrie un cadou primit de la unul din copiii ei. Cadoul nu fusese cumpărat, ci confecţionat cu mâna, cu multă dragoste de fiica ei. Regula acelei case de miliardari era că de Crăciun nu au voie să cumpere cadouri, trebuie să le confecţioneze ei, cu mâna lor. Am rămas profund impresionat de valorile umane pe care nu am crezut să le găsesc tocmai  la oamenii atât de înstăriţi.

 

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *