Înaintea sărbătorii de Peisach ne sfătuiam cu mama ce să pregătim……latcheş, antreul delicios de ouă (zwibel mit ei) ori superbul pate de ficat de pasăre, sau minunata plăcintă de cartofi numită de noi « mălai »  care este un alt fel de plăcintă cu cartofi, ouă şi matza meal [făină de azimă], ori tradiţionalul gefilte fisch… era să uit ceva delicios! Uitam ceea ce bunica numea « Frühstück » din ficăţei de pasăre, ouă şi puţină ceapă…Toate reţete  de succes ale bunicii.

Vorbeam zilele acestea cu fratele meu şi ne-am amintit cât de frumos se ţineau sărbătoarile în familia noastră şi cam ce ne plăcea nouă copiilor să mâncăm. Ce multe bunătăţi se pregăteau! Sunt feluri de mâncare pe care le mâncăm dintotdeauna, dar despre a căror semnificaţie învăţăm mai târziu, când începem să înţelegem ce înseamnă tradiţia. Am fost crescută să respect masa în general şi cea de sărbătoare în special. Am invatat că trebuie să respectăm o anumită etichetă a locului fiecăruia în jurul mesei, că nu trebuie să lăsăm pe ceilalţi să ne aştepte la masă. La vârsta de 6 ani ştiam să aşez masa de sărbătoare, ştiam unde se pun tacâmurile, paharele, şervetelele şi cum se ornează aperitivele, cum se aduc felurile la masă si cam ce pauză se lasa între felurile servite. În copilăria timpurie am învăţat şi ce înseamnă o masă românească si una tradiţional evreiască, ce se serveşte şi în ce ordine puneam şi strângeam masa, iar pe degetul inelar al mainii stângi am un semn mic de la un pahar de cristal care mi s-a spart în mână în timp ce-l limpezeam. Astăzi multe lucruri nu se mai pot respecta şi datorită programului fiecărui membru al familiei, dar măcar timpul sărbătorilor ar fi bine să-l cinstim.

Depănând amintirile noastre din copilarie, am ajuns undeva în anii 77, atunci când mama noastră a decis că în familie se vor ţine şi respecta în continuare sărbătorile şi tradiţiile evreieşti pe care bunica le păstrase şi veghease să fie respectate şi o făcuse în vremuri grele până cu un an înainte când ne părăsise într-o zi de februarie rece şi tristă. Bunica însemnase totdeauna un reper de spiritualitate şi curăţenie sufletească, atât în familia noastră, cât şi printre prietenii pe care-i ajutase cu sfaturi înţelepte din experienţa ei de viaţă. Urmând tradiţia bunicii, mama a decis să păstreze în casa noastră iudaismul, aşa cum bunica făcuse la vremea ei. Mama fusese şi până atunci gospodină, dar şi o specialistă de top în domeniul psihologiei, domeniu în care scrisese şi cărţi. Acum ea a hotărât să se perfecţioneze încă şi mai mult în arta bucătăriei, poate şi pentru a ne face pe noi, copiii, să nu resimţim acut lipsa bunicii, mai ales în pregătirea bunătăţilor de sărbători, pentru că în rest bunica a rămas vie în spiritul nostru. În acel an am început prin a face împreună cu mama tradiţionalii humântaşi de Purim şi ne ieşiseră de minune!

Azima de Pesach

Iată că ajunsesem înaintea sărbătorii de Peisach. Ne sfătuiam amândouă ce să pregătim……latcheş, antreul delicios de ouă (zwibel mit ei) ori superbul pate de ficat de pasăre, sau minunata plăcintă de cartofi numită de noi « mălai »  care este un alt fel de plăcintă cu cartofi, ouă şi matza meal [făină de azimă], ori tradiţionalul gefilte fish… era să uit ceva delicios! Uitam ceea ce bunica numea « Frühstück » din ficăţei de pasăre, ouă şi puţină ceapă…Toate retete  de succes ale bunicii.  Mama ştia ca nimeni alta să ne pună în valoare iniţiativele şi ne respecta părerile, probabil din acest motiv mă consulta şi pe mine mereu. Până la urmă ne-am decis să facem în fiecare zi de Peisach câte ceva din bucatele tradiţionale ale bunicii pentru această sărbătoare…Oricum, să fie pe bază de cartofi, ouă şi ceapă. Acum eu mă intreb care dintre reţete să o aleg pentru cititorii Baabel? De undeva trebuie să începem pentru că se apropie Pesach şi avem de pregătit meniul! Ce ar fi să începem cu nişte gustări savuroase?

Antreu de ouă (Zwibel mit ei) :

Ingrediente: 4-6 ouă, 2 cepe uscate sau combinat cu ceapa verde, sare, piper, ulei de masline. Preparare: Se fierb ouăle 10-15 minute şi se pasează cu o furculiţă. Se taie ceapa mărunt. Se amestecă ouăle şi ceapa, adaugând sare şi piper şi frecând cu puţin ulei de măsline. Este foarte bun!

Ouă cu ceapă

Pate de ficat : Ingrediente: 500 grame de ficat de pui (proaspăt sau congelat), 2 cepe tăiate solzişori, 2 ouă fierte tare (gălbenuşul intră în compoziţie şi albuşul pentru ornat, sare, piper după gust, un cub de unt vegetal (25 grame). Preparare: Se căleşte puţin ceapa, până se înmoaie şi devine galben aurie, adăugaţi ficatul şi puţină apă, apoi lăsaţi ficatul să se prăjească bine, dar să nu se usuce. La sfârşit se adaugă sare şi piper. Se ia de pe foc si se trece printr-o sită apoi se freacă cu untul vegetal si cele două gălbenuşuri, adăugând eventual şi puţin muştar şi uite « pateul » este gata ! Puneţi-l pe o farfurie  potrivită ca dimensiune şi ornaţi-l în forma unui coşuleţ, cu o crenguţă de vişin drept mâner şi în interior tocaţi albuşele, puţin pătrunjel, măsline şi gogoşar roşu! Arată grozav şi este savuros!

Frühstück : Pe vremea aceea păsările se tăiau, se curăţau cum trebuie, timp în care se scoteau ficăţeii, ouăle neformate complet şi untura cea galbenă de pasăre, despre care astăzi ştim că nu are colesterol…În cazul acestui preparat delicios nici nu ar conta dacă are sau nu ! Toate cele scoase din pasărea crescută în curte se prăjeau cu ceapă tăiată solzişori. Rezulta o gustare delicioasă compusă din jumări micuţe de untură de pasăre, ficăţei, ouă micuţe …..încercati sa vedeti cât este de bun!

Toate se mâncau cu matza [azimă] !

Făină de azimă

Plăcinta tradiţională a bunicii denumită « Mălai » ! Ingrediente : 1 kg cartofi, 6 ouă,

Jumări de pasăre daca avem, Matza meal [făină de azimă], sare, piper, boia dulce. Preparare: Se spală cartofii şi se fierb în coajă. Se răcesc şi se dau prin maşina de tocat. Se adaugă cele 6 ouă crude. Se pune sare, piper după gust şi se adaugă puţină matza meal. Se amestecă toate acestea şi se pun în tava unsă cu ulei şi presărată cu matza meal. Se pune compoziţia astfel pregătită în cuptor şi se presară deasupra cu matza meal. Este gata când  se coace si deasupra are o crustă aurie. Este foarte bună şi tradiţională acestei sarbători.

V-aş întreba ce mai pregatiţi pentru Peisach? Ce se pregătea în familie pe vremea când eraţi copii ? Cred că este momentul să mă opresc aici cu reţetele şi să vă urez poftă bună şi Peisach Sameah !