Andrea Ghiţă: La CLUJ GENOCIDUL ARMEAN a fost COMEMORAT sub SEMNUL MULTICULTURALITĂŢII

Filiala Cluj a Uniunii Armenilor din România, asemeni armenilor de pretutindeni, comemorează an de an Genocidul Armean căruia i-au căzut victimă peste un milion cinci sute de mii de locuitori de pe teritoriul Turciei, pentru singura vină de a se fi născut armeni. În 24 aprilie 2013 armenii clujeni şi concitadinii lor de alte naţionalităţi s-au reunit în sala mare a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, instituţie care derulează o colaborare fructuoasă cu diferitele comunităţi etnice din Cluj, aflându-se la al treilea eveniment susţinut în comun cu filiala UAR Cluj.

 

 

Filiala Cluj a Uniunii Armenilor din România, asemeni armenilor de pretutindeni, comemorează an de an Genocidul Armean căruia i-au căzut victimă peste un milion cinci sute de mii de locuitori de pe teritoriul Turciei, pentru singura vină de a se fi născut armeni. Anul acesta festivitatea a avut loc chiar în 24 aprilie, ziua fatidică în care a fost declanşat, în 1915, lungul şir de crime, masacre şi deportări soldate cu moartea civililor – bărbaţi, femei, copii şi bătrâni -, iniţiat de Junii Turci şi dus la îndeplinire cu sprijinul autorităţilor otomane, între anii 1915 – 1923. Armenii clujeni şi concitadinii lor de alte naţionalităţi s-au reunit în sala mare a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, instituţie care derulează o colaborare fructuoasă cu diferitele comunităţi etnice din Cluj, aflându-se la al treilea eveniment susţinut în comun cu filiala UAR.

Răspunzând nevoii de înnoire şi diversificare a modalităţilor de a evoca momentelor tragice ale istoriei unor popoare (precum Genocidul Armean sau Holocaustul) pentru a maximiza impactul asupra generaţiilor care nu le-au trăit şi nici nu le-au mai moştenit din amintirile familiei, programul evenimentului comemorativ a fost structurat în trei părţi. După cuvântul introductiv rostit de doamna Azaduhi Varduca Horenian, preşedinta filialei Cluj a Uniunii Armenilor din România, – care a subliniat că genocidul armean face parte, în egală măsură, şi din istoria turcilor.

.

Moment de reculegere în memoria armenilor pieriţi în genocid

Până când Turcia nu-şi asumă istoria, reconcilierea cu armenii are prea puţine sorţi de izbândă. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a prezentat cartea lui Taner Akciam: Un act ruşinos. Genocidul armean şi problema responsabilităţii turce, scoţând în evidenţă atât contextul geo-politic în care a vut loc genocidul asupra armenilor şi cel care a dus la ignorarea lui în perioada interbelică, precum şi cauzele nerecunoaşterii sale de către Turcia, până în ziua de azi.

Apoi a fost lansat volumul Bucătăria armeană – versiunea română a cărţii de bucate: Örmény konyha. Válogatott receptjeink. Cartea apărută în Ungaria, în 1999, a fost tradusă de Zsaszmen Jeszajan [Jasmen Jesaian] după cartea de bucate  publicată la Erevan, în 1963, de A. G. Markosian şi E.A. Tigranian, şi cuprinde aperitive, supe, mâncăruri cu carne şi de post, precum şi deserturi.



De la stânga spre dreapta: În mijloc Zsaszmen Jeszajan, flancată de Ilie Călian şi Azaduhi Verduca Horenian

Cartea tradusă de Carolina Chira a fost prezentată de ziaristul Ilie Călian, autorul prefeţei şi postfeţei. Apoi a luat cuvântul Zaszmen Zseszajan, invitată la Cluj cu acest prilej, care le-a împărtăşit celor prezenţi că este originară din Karabach, dar de peste 35 de ani trăieşte la Budapesta, fiind căsătorită cu un maghiar. Ea a povestit despre istoria recentă frământată a Karabachului, de masacrele care au determinat exilul restului familiei ei. A mai spus că traducerea în maghiară a acestei culegeri de reţete armeneşti vechi a fost împlinirea unui vis şi că publicarea versiunii în limba română reprezintă o mare bucurie.

Festivitatea comemorativă s-a încheiat cu un concert oferit de formaţia clujeană Flauto Dolce , sub genericul Din muzica străbunilor noştri. Zoltán Majó, Maria Szabó, Agnes Tóth şi Mihaela Maxim au încântat auditoriul cu un program de muzică veche. Acordurile melodiilor italiene, săseşti, maghiare, hasidice, armeneşti şi româneşti au răsunat în sala mare a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, învăluind publicul în armoniile benefice ale multi şi inter-culturalităţii.

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *