Congresul Mondial Evreiesc a lansat un apel guvernelor Ungariei şi altor ţări europene să facă paşi pentru apărarea nu numai a evreilor, ci şi altor minorităţi naţionale. Participanţii şi-au manifestat îngrijorarea faţă de întărirea în ţările europene a unor partide de extremă dreaptă neonaziste, scoţând în evidenţă situaţia din Grecia şi Ungaria şi cer societăţilor civile să nu permită subminarea din nou a fundamentelor democraţiei.
Era limpede motivul pentru care reuniunea anuală a Congresului Mondial Evreiesc (CME) s-a desfăşurat la Budapesta şi era limpede şi de ce Budapesta a acceptat această cerere. Guvernul Orbán a vrut să demonstreze Europei şi lumii că nu este antisemit, iar premierul Viktor Orbán să arate că el condamnă astfel de tendinţe.
Este drept, nici guvernul Fidesz de centru-dreapta, cu atât mai mult Viktor Orbán, nu sunt antisemiţi. Prezenţa unor lideri de partid la marile demonstraţii organizate împotriva antisemitismului sau la „Marşul vieţii” , luările de cuvânt de-acolo sunt indicii clare ale respingerii de către partidul conducător al acestei ideologii. În interviul acordat cotidianului israelian „Yediot Ahronot” înainte de începerea Congresului (pe care, în mod ciudat, liderii Congresului MondiaL Evreiesc nu l-au cunoscut decât mai târziu, nedreptăţindu-l în anumite planuri pe premier), precum şi în luarea lui de cuvânt la deschiderea manifestării,
Orbán a vorbit despre toleranţa zero faţă de antisemitism şi despre imposibilitatea ca partidul său să se alieze sau să accepte sprijinul partidului de extremă dreapta „Jobbik”. Premierul a vorbit despre egalitatea în drepturi a evreilor, părţi componente ale evantaiului multicolor al populaţiei din Ungaria, despre condamnarea celor care
Viktor Orbán vorbind la CME
le-ar călca demnitatea Recunoscând existenţa unei oarecari atmosfere antisemite, el a învinovăţit criza economică, dar a subliniat că în Ungaria, în pofida deportărilor din timpul celui de-al doilea război mondial, mai trăiesc 100.000 de evrei, cea mai mare comunitate din Europa de est; a subliniat că guvernul a interzis formaţiunile paramilitare extremiste şi folosirea simbolurilor nazist şi comunist…
El a considerat că Europa nu-l înţelege şi-l atacă deoarece este „creştin naţional” care nu trebuie să fie echivalat cu antisemitismul.
Dar ce a lipsit din poziţiile premierului ? Nici un cuvânt despre frecventele ieşiri antisemite din Parlament, nici o acţiune concretă cu caracter punitiv împotriva „Jobbik”, nici un cuvânt despre efectele promovării de către o parte a liderilor FIDESZ a cultului lui Miklos Horthy, aliatul lui Hitler în timpul celui de-al doilea război mondial, semnatarul tuturor legilor antievreieşti din perioada interbelică şi al deportării evreilor din Ungaria , inclusiv din Transilvania de nord, cu excepţia Budapestei unde acţiunea a fost stopată sub presiune internaţională, nici un cuvâtn despre promovarea unor personalităţi maghiare, inclusiv scriitori, cu atitudine pronazistă şi antisemită. Toate acestea au fost date uitării. Numai că liderii şi participanţii la CME nu au uitat şi au transmis un mesaj clar, nu numai lui dar şi altor ţări unde partide de extremă dreapta sunt „în vogă”, atrag susţinători, condiţiile de criză fiind prielnice populismului acestora, iar antisemitismul a fost întotdeauna o armă facilă şi eficientă.
În documentul final adoptat, CME a cerut guvernului ungar să ia măsuri energice pentru stăvilirea rasismului şi xenofobiei (nu este vorba numai de evrei, o problemă acută în Ungaria fiind şi cea a romilor). S-a subliniat în acest context, pericolul reprezentat de partidul extremist „Jobbik” şi de cel elen, Zorii Aurii, de aceeaşi orientare
Se lansează, de asemenea, un apel guvernelor Ungariei şi altor ţări europene să facă paşi pentru apărarea nu numai a evreilor, ci şi altor minorităţi naţionale. Participanţii şi-au manifestat îngrijorarea faţă de întărirea în ţările europene a unor partide de extremă dreaptă neonaziste, scoţând în evidenţă situaţia din Grecia şi Ungaria şi cer societăţilor civile să nu permită subminarea din nou a fundamentelor democraţiei. Ungariei i se cere să recunoască pericolul reprezentat de “Jobbik” şi de “Garda Ungară” pentru democraţie şi necesitatea acţiunilor comune ale forţelor democratice împotriva extremismelor. Instituţiile din Ungaria trebuie să ia măsuri eficiente pentru apărarea minorităţilor, inclusiv roma şi evreii, împotriva urii rasiale şi negării Holocaustului şi cer ca Orbán şi alţi lideri Fidesz să se alăture celor 125 de parlamentari din 40 de ţări şi să semneze Declaraţia de la Londra împotriva antisemitismului. Un rol important în combaterea acestor fenomene trebuie să-l joace educaţia.
În ce măsură va răspunde Orbán şi guvernul la aceste apeluri? Ungaria se află într-un an electoral. Tentaţia de a atrage alegători de la alte partide, mai ales de la “Jobbik”, pentru a asigura victoria electorală, este destul de mare. Dacă premierul şi Fidesz nu vor rezista acesteia, lozinci cu caracter naţionalist, chiar dacă nu antisemit, vor rămâne în spaţiul public, iar acestea nu vor fi de bun augur în combaterea extremismului şi antisemitismului. Iar pentru Ungaria, care oricum nu este bine privită de Occident, ar însemna, potrivit multor analişti politici, excluderea din Europa, transformarea ei într-un stat “paria”.
