Andrea Ghiţă: Cartea “HOLOCAUST sub GUVERNUL ANTONESCU”, de LIVIU BERIS, VINE în ÎNTÂMPINAREA CITITORULUI

După ce am întors şi ultima filă a volumului lui Liviu Beris, recent apărut la editura Hasefer, sub titlul Holocaust sub Guvernul Antonescu – întrebări şi răspunsuri, mi s-a confirmat impresia creată în momentul în care am cântărit-o din ochi şi am luat-o în mână: este  o carte bazată pe cunoaşterea prefectă a publicului tânăr…

După ce am întors şi ultima filă a volumului lui Liviu Beris, recent apărut la editura Hasefer, sub titlul “Holocaust sub Guvernul Antonescu – întrebări şi răspunsuri, mi s-a confirmat impresia creată în momentul în care am cântărit-o din ochi şi am luat-o în mână: este  o carte bazată pe cunoaşterea prefectă a publicului tânăr, venindu-i în întâmpinare prin maximizarea raportului timp investit în lectură – calitatea informării.

L-am întâlnit de mai multe ori pe Liviu Beris, distins savant biolog şi preşedinte al Asociaţiei Evreilor din România Victime al Holocaustului, (AERVH), depănând amintiri despre cele îndurate în Transnistria la vârsta adolescenţei, în faţa publicului tănăr – studenţi sau absolvenţi, artişti, istorici, sociologi, profesori de liceu – admirându-i capacitatea de a îmbina crâmpeiele amintirilor într-un tablou mai amplu al evenimentelor desfăşurate în aceeaşi perioadă, în aceeaşi zonă, şi de a le susţine pe baza documentelor oficiale ale vremii. Această triplă abordare oferea expunerii un plus de credibilitate, fără a renunţa la latura afectivă, umană, impresionantă a celor relatate.

Incontestabilele calităţi de pedagog ale lui Liviu Beris se relevau şi prin atenţia acordată impactului produs de expunerile sale, solicitând ascultătorilor să-şi pună pe hârtie  nelămuririle sau suspiciunile cu care au rămas după încheierea întâlnirii.

Cărţulia de nici 100 de pagini, întitulată Holocaust sub guvernul Antonescu – întrebări şi răspunsuri, este rodul prelucrării cu mare atenţie şi empatie a celor mai importante întrebări adresate în scris – în mod firesc – de cei care aveau oarecare îndoieli privind veridicitatea celor relatate. Cele opt întrebări, asupra cărora s-a oprit autorul, alcătuiesc o secţiune transversală a argumentelor colportate  de cei care contestă Holocaustul din România – mai exact  negaţioniştii – precum: punerea la îndoială a existenţei Holocaustului în ţara noastră, căutarea unor motive « obiective » care ar fi declanşat represaliile împotriva evreilor,  imposibilitatea de a accepta dimensiunea crimelor anti-evreieşti comise de guvernul Antonescu şi nici crimele de război ale « eroului dezrobitor care luptase pentru crimele neamului », paralela  dintre Holocaust şi crimele regimurilor comuniste, căutarea unor  trăsături malefice intrinseci prin care evreii şi-ar fi atras ura celorlalte popoare de-a lungul timpului şi, în final,  definirea vinovăţiei româneşti în ceea ce priveşte Holocaustul.

Dincolo de claritatea şi excepţionala susţinere  documentară a răspunsurilor, – aproape exclusiv  prin fragmente de rapoarte, procese verbale, corespondenţă oficială internă şi externă etc., contemporane şi strict legate de evenimente – răzbate tonul calm, fără urmă de resentiment, al autorului care urmăreşte cu consecvenţă un singur obiectiv esenţial, pe care îl enunţă şi în prefaţă : să arătăm tinerilor faptele, aşa cum au fost ele, astfel încât generaţiile de azi şi cele ce urmează să prevină tragedii prin care a trecut generaţia noastră.

Cred că graţie formaţiei sale de om de ştiinţă şi vocaţiei de pedagog, Liviu Beris a reuşit să găsească formula optimă prin care tânăra generaţi poate fi câştigată pentru lectura unei cărţi: maxim de informaţie – expusă limpede, argumentat  şi structurat sub forma întrebare-răspuns – într-un volum minim, iar editura Hasefer a găsit formula grafică potrivită, pentru ca acest volum să fie confortabil tânărului cititor (şi nu numai).

Sunt încredinţată că volumul Holocaust sub regimul Antonescu – întrebări şi răspunsuri – va fi răsfoit de mulţi cititori, dornici să-şi desluşească nelămuririle şi îndoielile legate de Holocaustul din România. Cred că el este foarte  util şi cadrelor didactice care predau disciplina opţională istoria Holocaustului, precum şi jurnaliştilor. Sper ca volumul să ajungă la cât mai multe biblioteci şcolare şi universitare şi, de ce nu, să fie difuzat şi în format e-book.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *