Andrea Ghiţă: INTARSIE şi MUZICĂ EVREIASCĂ la MUZEUL ETNOGRAFIC al TRANSILVANIEI

După reuşita mai multor acţiuni realizate în colaborare cu Uniunea Armenilor şi comunitatea romilor din Cluj,  Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi-a deschis porţile şi pentru comunitatea evreilor clujeni, care s-a prezentat concitadinilor cu o expoziţie de intarsie şi un concert de muzică evreiască. Expoziţia retrospectivă, cuprinzând lucrări de intarsie ale artistului Ernest Klein, care a trăit şi a creat în oraşul de pe Someş până la mijlocul deceniului al nouălea, n-a fost doar un moment de celebrare a acestei arte aflată pe cale de dispariţie, ci şi o lecţie de istorie.

După reuşita mai multor acţiuni realizate în colaborare cu Uniunea Armenilor şi comunitatea romilor din Cluj,  Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi-a deschis porţile şi pentru comunitatea evreilor clujeni, care s-a prezentat concitadinilor cu o expoziţie de intarsie şi un concert de muzică evreiască. Expoziţia retrospectivă, cuprinzând lucrări de intarsie ale artistului Ernest Klein, care a trăit şi a creat în oraşul de pe Someş până la mijlocul deceniului al nouălea, n-a fost doar un moment de celebrare a acestei arte aflată pe cale de dispariţie, ci şi o lecţie de istorie.

 

 Lume multă în sala mare a Muzeului Etnografic 

Evenimentul cultural care a reunit un public deosebit de numeros a fost salutat atât de Tudor Sălăgean, directorul muzeului şi Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Cluj, cât şi de István Vákár, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Ioan Sbârciu, preşedinte al Universităţii de Artă şi Design Ion Andreescu, precum şi de istoricul Lucian Nastasă-Kovács, profesor universitar la UBB şi cercetător la Institutul G. Bariţiu al Academiei Române

 

Admirând creaţiile de intarsie ale lui Ernest Klein

Expoziţia retrospectivă – aranjată cu multă pricepere şi empatie de Tekla Tötszegi, director adjunct al muzeului –  cuprinzând lucrări de intarsie ale artistului Ernest Klein, care a trăit şi a creat în oraşul de pe Someş până la mijlocul deceniului al nouălea, n-a fost doar un moment de celebrare a acestei arte aflată pe cale de dispariţie, ci şi o lecţie de istorie atât pentru organizatori, cât şi pentru vizitatori.  În câteva vitrine sunt expuse  lupe, casete, portţigarete  şi albume miniaturale de lemn pe care artistul tâmplar le-a confecţionat în  perioada deportării în lagărul de la Moghilev Podolski, din Transnistria. Aceste obiecte au fost preschimbate pentru câte un tain de mâncare obţinută de la localnicii ucraineni, fără de care, în condiţiile mizere de acolo, soţia lăuză şi copilul sugar ar fi murit de foame.

Vitrina cu obiecte confecţionate de Ernest Klein, în Transnistria

Alte vitrine şi panouri prezintă farfurii, tăvi şi tablouri de intarsie colorată, creaţii realizate cu migală şi măiestrie, care şi-au găsit locul în expoziţiile grupării Atelier 11, din anii 1970 – 1980, când meşterul tâmplar – de-acum ieşit la pensie – s-a putut dedica exclusiv pasiunii sale. Cele câteva piesele de mic mobilier, precum trusele de birotică şi calendarele permanente care au făcut deliciul anilor 1960 – 1970, vădesc inventivitatea artistului.

 Casete cu intarsie marca Ernest Klein

Expoziţia retrospectivă Ernest Klein nu ar fi putut fi realizată, la trei decenii după dispariţia artistului, dacă Andrei Klein nu ar fi păstrat cu devotament şi afecţiune, colecţia integrală a obiectelor făurite de tatăl său.

Andrei Klein emoţionat

Emoţionat peste măsură, îmi mărturisea că deşi cunoaşte fiecare piesă din colecţia de peste 170 de creaţii de intarsie realizate de tatăl său, a rămas cu răsuflarea tăiată de uimire, revăzându-le în ambianţa nobilă a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Mi-a mai spus cu ochii umeziţi de bucurie că această expoziţie este desăvârşirea unui vis neîmplinit al tatălui său – care expunea întotdeauna alături de alţi artişti, pictori sau sculptori – de a avea o expoziţie personală care să le prezinte tinerilor frumuseţea intarsiei şi să-i stimuleze să practice acest meşteşug pe cale de dispariţie. Timp de decenii le-a predat tâmplăria de artă învăţăceilor de la liceul cu deficienţă de auz, reuşind să formeze mai mulţi tâmplari de mobilă de lux, dar nici un discipol intarsier…

Casete marca Ernest Klein

Evenimentul s-a încheiat cu un concert de muzică evreiască. Formaţia de muzică klezmer Mazel Tov – dirijor prof. Vasile Socea, solişti Sulamita Socea şi Emanuel Pusztai a prezentat melodii şi ritmuri din spaţiul Bazinului Carpatic.

Formaţia Mazel Tov

Corul Şira Hadaşa – dirijat de prof. Ecaterina Halmos, la pian conf. univ. Judith Babos, solişti: Gheorghe Eiskovits, Nitzan Nazarie Schwartzmann, Ofelia Pripon, Lilla Dohi-Trepszker, Hanna Vári – a adus în faţa publicului un program de melodii hasidice.

Corul Şira Hadaşa

„Ziua evreiască” de  la Muzeul Etnogarfic din Clujs-a dovedit un succes. Expoziţia artistului intarsier Ernest Klein mai poate fi vizitată până în 28 februarie, Andrei Klein fiind în fiecare zi la dispoziţia celor care doresc să facă o incursiune în universul visat şi făurit cu har de tatăl său, un Îndrăgostit de lemn…

 

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *