De peste un deceniu, Ayaan Hirsi Ali duce o luptă aprigă împotriva unor practici adânc înrădăcinate în cultura islamică: mutilarea genitală, pedepsirea sub forma violului colectiv, lovitul lapidarea femeilor în public, alungarea şi chiar uciderea soţiilor care încalcă legile Sharia şi alte metode menite “să le readucă pe eretice la, calea cea dreaptă”. Criticile sale la adresa tradiţiilor islamice au făcut din tânăra somaleză o redutabilă purtătoare de cuvânt a femeilor umilite, un simbol al luptei pentru respectarea drepturilor omului.
De peste un deceniu, Ayaan Hirsi Ali duce o luptă aprigă împotriva unor practici adânc înrădăcinate în cultura islamică: mutilarea genitală, pedepsirea sub forma violului colectiv, lovitul lapidarea femeilor în public, alungarea şi chiar uciderea soţiilor care încalcă legile Sharia şi alte metode menite “să le readucă pe eretice la ,calea cea dreaptă”. Criticile sale la adresa tradiţiilor islamice au făcut din tânăra somaleză – care în căutarea libertăţii şi-a găsit refugiu în Olanda – o redutabilă purtătoare de cuvânt a femeilor umilite, un simbol al luptei pentru respectarea drepturilor omului.
Numărul şi intensitatea ameninţărilor cu moartea care i-au fost adresate au crescut considerabil, după ce Hirsi Ali a fost aleasă în parlamentul olandez, funcţie în care a rămas timp de trei ani, până când pericolul a determinat-o să-şi părăsească patria adoptivă în căutarea unui adăpost mai sigur. Acum trăieşte în SUA. În cartea publicată nu demult, întitulată sugestiv ,,Infidel”, ea îşi explică gestul, numind America ,,pământul valorilor fundamentale”.
Recent conducerea Universităţii Brandeis din statul Massachusetts, instituţie creată în 1948 şi botezată în onoarea lui Louis Brandeis, primul judecător evreu acceptat în sânul Curţii Supreme a Statelor Unite, şi-a anunţat decizia de a-i acorda lui Hirsi Ali titlul de Profesor Onorific, pentru meritele sale în lupta purtată în spiritul progresului şi libertăţii, spirit cu care Universitatea Brandeis se mândreşte ori de câte ori i se iveşte ocazia.
În 8 aprilie a.c., într-un mod cât se poate de neaşteptat, preşedintele respectatei instituţii, Fred Lawrence, a înştiinţat-o pe Ayaan Hirsi Ali de revocarea deciziei, argumentând gestul prin primirea ,,unor informaţii recente”, cu privire la unele declaraţii făcute de candidata la titlu in trecutul apropiat.
După cum reiese şi din reacţia publicată de Hirsi Ali, la scrisoarea semnată de Lawrence, hotărârea luată de conducerea Universităţii nu putea fi decât o consecinţă a presiunilor organizaţiei cu numele de Consiliul pentru Relatii America-Islam (CAIR), o grupare extrem de pornită împotriva ideilor şi manifestărilor anti-islamiste.
,,Când cei de la Brandeis m-au anunţat de intenţia lor de a-mi acorda titlul onorific, unul dintre motivele pentru care am acceptat oferta a fost istoria instituţiei; ea fusese înfiinţată la scurtă vreme după terminarea războiului, după Holocaust, ca o universitate non-sectaristă şi co-educaţională, într-o perioadă în care multe universităţi americane impuneau cote rigide de admitere a studenţilor evrei”, scrie Hirsi Ali în mesajul său….,,Ceea ce m-a surprins însă, nu a fost faptul că Brandeis a cedat presiunilor celor care mă critică, ci argumentul conform căruia unele din declaraţiile mele făcute cu diferite ocazii nu pot fi trecute cu vederea, despre existenţa cărora conducerea Universităţii nu aflase până acum”
Este într-adevăr greu de crezut că în actuala eră a internetului mai există persoane fără acces la infinitele surse de documentare care stau la dispoziţia lumii, cu atât mai mult în cazurile în care este vorba de personalităţi puternic mediatizate, frecvent pomenite atât în presa favorabilă, cât şi cea adversă lor.
Cândva, nu prea demult, (în 2006), preşedintele de atunci al Universităţii Brandeis, Jehuda Reinharz declara: ,,Noi nu-i alegem pe candidaţii la titluri onorifice pe baza ideilor politice ale acestora”. Iar pe blazonul instituţiei stă cu litere de-o şchioapă, în ebraica: ,,EMET”(ADEVAR). Aceste nobile principii s-au dovedit valabile şi în cazul unor persoane controversate, ca de pilda reverendul sud-african Desmond Tutu, care i-a asemănat nu o dată pe liderii israelieni cu Hitler sau dramaturgul Tony Kushner care a declarat că Statul Israel este o uriaşă greşeala, afirmaţii care nu i-au împiedicat pe responsabilii de la Brandeis să le ofere titluri de onoare.
În mod categoric, Ayaan Hirsi Ali nu poate fi exclusă de pe ,,lista persoanelor controversate”. Revocarea titlului său onorific reprezintă însă un regres regretabil pe drumul progresului spre libertatea expresiei, o idee pe care fondatorii Universităţii Brandeis o considerau sfântă, cel puţin până de curând.
