De unde vine cafeaua? De la Coffea arabica. Tuturor le place savoarea amăruie, vorba ceea : “O licoare dulce-amară / Cine-o bea nu vrea să moară.’’. O zi însorită de toamnă. E printre ultimele dimineţi pe care le petrecem pe terasă, privind cerul senin cu cafeaua la-ndemână. Îmi ţine companie nepoţica preferată bându-şi siropul de măceşe. Vine să ne întrebe ce mai facem, căţelul de vis-a-vis pe nume Sucă. Suntem prieteni la cataramă, aşa că avem pregătită pentru el supa de oase la castronaş.
De unde vine cafeaua? De la Coffea arabica. Tuturor le place savoarea amăruie, vorba ceea : “O licoare dulce-amară / Cine-o bea nu vrea să moară.’’. O zi însorită de toamnă. E printre ultimele dimineţi pe care le petrecem pe terasă, privind cerul senin cu cafeaua la-ndemână. Îmi ţine companie nepoţica preferată bându-şi siropul de măceşe. Vine să ne întrebe ce mai facem, căţelul de vis-a-vis pe nume Sucă. Suntem prieteni la cataramă, aşa că avem pregătită pentru el supa de oase la castronaş.
Sucă e un câine inteligent care răspunde la invitaţia “dă laba prietene”, iar apoi dă din coadă cu frecvenţe diferite, în funcţie de cât de mult îi place trataţia. E o adevărată plăcere să-l vedem savurându-şi „cafeaua cu os”. Stăpânele lui rotunjoare, vin să-l caute şi privesc cu ochi strălucitori masa noastră cu prăjiturele, dar ridică mâna în semn de refuz când vrem să le invităm: “Am început dieta“ . “Dar e cafea verde”. “Serios ?“ “ Vă face ca noi !” “Foarte bine !“ se aşează ele cu voie bună. Deodată Sucă ciuleşte urechile şi începe să mârâie. Pe stradă se aude o tuse antipatică, însoţită de înjurături. Noi tăcem mâlc, recunoscând vocea beţivului de cartier, ce-şi face rondul. Ne bucurăm că nu ne vede peste gardul înalt. Îi facem semn lui Sucă să se liniştească să nu stricăm o dimineaţă minunată cu o ceartă fără ruşine. După o vreme nepoftitul se îndepărtează şi răsuflăm uşuraţi. Umblă vorba că a fost văzut la farmacie (ce-o fi făcut acolo ?) unde oficiază o doamnă pătrunsă de propria importanţă. Aceasta l-a întrebat cu o voce de stentor : “Dumneata bei ?” Dar el nu s-a hotărât şi i-a răspuns pe acelaşi ton: “De ce întrebi d-nă, vrei să-mi faci cinste ? “
Una din rotunjoare ne povesteşte că a citit ea despre o persoană politică blondă că-şi dă pe faţă cu mască energizantă pe bază de aur. “O fi aur curat în masca aia?” – ne întrebăm noi. Nepoţica îmi spune pe ton conspirativ: “Ştiu eu un loc tanti, unde îţi dă pe faţă cu ciocolată, ca să te faci frumoasă” “ Serios ?“ mă mir eu. “ Vrei să mergem şi noi acolo ? dar îţi propun altceva. Luăm trei tablete de ciocolată menaj, din cea mai bună, dintr-una facem prăjitură, din a doua facem glazură, iar pe a treia o topim şi ne îngrijim cu ea faţa şi mâinile, iar în ce mai rămâne muiem fructe proaspete !“ Toată lumea se uită la mine cu mare atenţie: “ Cafeaua ta verde nu mi-a tăiat pofta de dulciuri !” “Nu şi-a făcut încă efectul, mai ales că are şi crom“. Nepoţica spune : “Ştii ce, tanti, folosim toate trei ciocolatele pentru prăjituri şi fructe, că suntem destul de frumoase !” “Aşa crezi ?“ râdem noi.
O ciocolată la cafea n-a stricat nimănui, cu condiţia să fie una singură din fiecare! Vino la o cafea bună ! Vom sta în aroma plăcută, vorbim câte-n lună şi-n stele, iar înviorarea data de cafea va trezi în minte gânduri isteţe, poate chiar idei înviorătoare !
