ZILELE CULTURII ARMENE – DEDICATE EPISCOPULUI VĂRZĂRESCU

Cele patru ediţii anterioare ale Zilelor Culturii Armene – organizate în ultimul sfârşit de săptămână de septembrie, de armenii din Cluj, şi găzduite de Muzeul Etnografic al Transilvaniei – i-au invitat pe cetăţenii Oraşului Comoară la incursiuni în istoria şi civilizaţia armenilor transilvăneni, de rit armeano-catolic, prin intermediul unor expoziţii originale şi programe conexe atractive.

Andrea Vedere generala expozitie“Expoziţiile noastre sunt inedite, nu copiază pe nimeni” spune Mircea Tivadar, directorul cultural al Asociaţiei Muzeul Armean, iniţiatorul şi animatorul acestora. Şi are perfectă dreptate întrucât de fiecare dată, vizitatorilor care au trecut pragul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, li s-a prezentat câte o altă faţetă a culturii armeneşti de pe aceste meleaguri: icoane, carte veche, covoare şi obiecte de vestimentaţie, restaurate şi expuse cu profesionalism de muzeografii instituţiei, graţie sprijinului generos şi necondiţionat al directorului Tudor Sălăgean, susţinător entuziast al colaborării pe tărâm intercultural şi interetnic.

De altfel, Tudor Sălăgean a remarcat că armenii au fost deschizători de drum în acest sens şi au constituit o pildă pentru celelalte minorităţi trăitoare la Cluj, în ceea ce priveşte parteneriatul cultural cu muzeul etnografic.

Andrea Portret VarzarescuCea de a cincea ediţie a Zilelor Culturale Armene din Cluj, desfăşurată în zilele de 26 şi 27 septembrie, a stat sub semnul personalităţii episcopului armeano-catolic Oxendius Vărzărescu (1655 – 1715), la tricentenarul morţii sale, având ca punct central expoziţia – prima de acest gen din istoria armenilor transilvăneni – alcătuită din picturi, obiecte de cult, cărţi şi documente care evocă figura întemeietorului Gherlei (Oraşului Armenesc, Armenopolisul de odinioară).

Din vechiul tablou comandat de rude – după o bună bucată de vreme de la moartea episcopului – ne priveşte un bărbat chipeş, brunet, cu barba deasă şi cu o căutătură de vizionar. După acest portret avea să şi-l imagineze posteritatea pe acest om important deopotrivă pentru biserică, pentru comunitate şi chiar pentru politica întregii Transilvanii, în măsura în care a mânuit atât sabia, cât şi tăişul gândirii pentru obţinerea privilegiilor. Datorită demersurilor sale armenii stabiliţi în Ardeal au reuşit să producă saftian şi cordovan şi să facă negoţ pentru bunăstarea lor şi, pe cale de consecinţă, pentru prosperitatea întregului principat.

Andrea portret Varyarescu si casulaAlături de portretul episcopului Vărzărescu au fost expuse şi câteva preţioase veşminte preoţeşti care i-au aparţinut, precum casula, dalmaticul şi epitrahilul primite în dar de la împărăteasa Eleonora.

Curând după moartea lui Vărzărescu, după inventarierea lăsământului său, comunitatea aleasă a Gherlei şi-a propus să ridice o statuie a episcopului întemeietor, proiect abandonat şi reluat de mai multe ori. Se ajunsese chiar şi la organizarea unui concurs de proiecte, însă înfăptuirea acestei năzuinţe a fost zădărnicită de frământările istoriei, când banii trebuiau folosiţi în scopul subsidiilor militare ale imperiului, pentru reconstrucţia după revoluţia din 1848-1849 sau protejarea comunităţii în faţa altor vicisitudini, precum cele două războaie mondiale. (amănunte în articolul http://baabel.suprapus.ro/2013/07/andrea-ghita-de-300-de-ani-statuia-intemeietorului-gherlei-se-lasa-asteptata/ )

Andea soclul statuii

Odată cu instalarea regimului comunist, ideea a fost abandonată cu desăvârşire, din machete statuii păstrându-se peste timp doar soclul. Ridicarea unei statui în central oraşului pe care l-a întemeiat, lângă maiestuoasa catedrală armeano-catolică, continuă să rămână un vis pe care armenii speră să-l îndeplinească în viitorul apropiat. Un pas simbolic s-a făcut, totuşi, cu prilejul tricentenarului morţii lui Oxendius Vărzărescu, filiala Cluj a Uniunii Armenilor din România, confecţionând o plachetă comemorativă pe care a conferit-o, în cadrul festiv al Zilelor Culturii Armene, personalităţilor şi organizaţiilor cu care a colaborat în ultimii ani, printre acestea numărându-se şi Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

PLACHETA VARZARESCU

Expoziţia dedicată episcopului Vărzărescu, dar la care au fost expuse şi portretele altor parohi importanţi ai Oraşului Armenesc, a fost realizată cu sprijinul Parohia Armeano-Catolice şi Uniunii Armenilor din Gherla, prin strădania lui Mircea Tivadar, director cultural al Asociaţiei Muzeul Armean, şi Anna Steib, secretar al UAR Cluj, şi cu concursul specialiştilor de la muzeul etnografic.

Andrea Prezentarea cartiiÎn ultimii patru ani, la fiecare ediţie a Zilelor Culturale Armene a fost prezentat câte un volum din versiunea română a monografiei Oraşul Liber Regal Gherla (1700-1900), de Kristóf Szongott, publicată de Editura Ararat (traduse de Andrea Ghiţă şi îngrijite de Lucian Nastasă).

De astă dată a venit rândul celor două tomuri ale Părţilor de sine stătătoare, peste 800 de pagni care conţin un număr impresionant de documente, reflectând viaţa şi istoria Oraşului Armenesc, de la stabilirea armenilor pe Domeniul Gherlei şi până la desăvârşirea acestei adevărate metropole a minorităţii armene din Transilvania.

Andrea Corul ArmenopolisCa de obicei, de la Zilele Culturale Armene nu au lipsit cântecele şi dansurile. Corul Armenopolis a interpretat cântece bisericeşti, iar formaţiile Hayakaghak din Gherla şi Siamanto, din Iaşi, au adus în faţa publicului ritmurile din îndepărtata Armenie.

Şi pentru că anul acesta, toate acţiunile culturale armeneşti au stat sub semnul Centenarului Genocidului Armean, publicul a avut ocazia să vizioneze câteva filme legate de această tragedie.

Fără doar şi poate ediţia a V-a a Zilelor Culturii Armene din Cluj s-a dovedit un succes.

Andrea Ghiţă

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *