În călătoriile mele prin Statele Unite am întânit în multe orașe de monumente dedicate Holocaustului din Europa. Miami, New York, Boston, Portland, Charleston, Baltimore și multe alte orașe mici și mari au găsit de cuviință să onoreze memoria celor care au pierit într-una din cele mai grave acte de genocid comise în istoria omenirii. Este adevărat că populația evreiasca din Statele Unite are rădăcini adânci în Europa și ei au fost cei care au luat inițiativa de a comemora amintirea martirilor, dar găseam ciudat faptul că un orășel american ca și Charleston, care nu avea nici o legătură istorică cu Holocaustul, avea un memorial pe când în orașul meu natal, Gherla, unde au fost adunați 1600 de evrei în ghetoul de la fabrica de cărămizi și pe urmă transferați la Cluj, de unde au fost trimiși în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau nu exista nici un monument sau placă comemorativă publică cu acces liber pentru toată lumea. Există o piatră funerară comemorativă, ridicată în cimitirul evreiesc de pe dealul Gherlei, dar nu are acces public.

Într-o vizită în Portland, statul Oregon, nepotul meu m-a dus să-mi arate monumentul Holocaustului. Acolo i-a explicat și fetiței lui, ce s-a întâmplat cu familia noastră în anii celui de-al doilea război mondial. Evident, aceste monumente servesc rolul lor de a educa generațiile noi, și acolo,  la Portland, m-am întrebat din nou, oare de ce Gherla nu are un memorial care să le amintească localnicilor despre un adevăr istoric care a avut loc în orașul lor ? Întâmplarea a făcut ca prietena mea din Cluj, Andrea Ghiță, să mă pună în legătură cu Mihai Eisikovits, un domn în vârstă de peste 90 de ani la vremea respectivă, care deja avea concepută o idee pentru un monument public. Domnul Eisikovits, supraviețuitor al detașamentelor de muncă și al prizonieratului sovietic, făcuse deja demersuri la primăria orașului, pentru un monument public. În această acţiune a fost sprijinit şi de familia Teleki, originară din Gherla, având şi ea martiri pieriţi în Holocaust. Primăria era de acord dar finanțarea trebuia să fie făcută din fonduri private. M-am angajat să fiu responsabil pentru strângerea de fonduri. Împreună cu fratele meu am depus o sumă inițială într-un cont special la o comisie guvernamentală americană care ne-a ajutat la strângerea de fonduri.

Macheta Monumentului Memorial al Holocaustului din Gherla

Inițial doream ca monumentul să fie pe un teren public din oraș, dar până la urmă am ajuns la concluzia că cel potrivit loc este o parcelă de 50 metrii pătrați lângă sinagogă, cu acces și vedere de la stradă. Preconizăm că monumentul va fi semi-public, cu acces pentru toți, dar cu un orar pentru vizite. Faptul că monumentul este pe terenul sinagogii ne-a dat mai multă flexibilitate în concepția arhitecturală. Arhitecții Dominic și Raul Teleki au preluat concepția inițială a lui Mihai Eisikovits, care avea ca element principal un soclu pe care erau aşezaţi doi bolovani – emblematici pentru munca epuizantă a deţinuţilor – și au adăugat un zid memorial, pe care urmau să fie înscrise toate victimele Holocaustului din Gherla, și două bănci, întregul ansamblu arhitectonic fiind pe o platformă de 5×10 m.

Placa cu numele martirilor evrei din Gherla

Identificarea martirilor din Gherla și împrejurimi a fost o muncă mult mai intensă decât am preconizat la început. Existau liste la sinagogă;  într-o carte memorială publicată în 1971 și în diferite baze de date la muzeele Holocaustului din Israel și Statele Unite, dar a durat multe luni să stabilim lista cu 1040 de nume care vor fi înscrise pe monument. Proiectul de construcție a fost început în mai 2015. Modelul conceput de frații Telki a fost pus pe planșe de către arhitectul gherlean Bogdan Suciu Ciulei. Am apelat și am primit consens de la Federația Comunităților Evreiești din România pentru dreptul de a pune monumentul pe terenul sinagogii. Procesul de obținere a autorizațiilor de construcție a decurs normal. Am primit ajutor atât de la primăria orașului, cât și de la organele județene, și în martie eram gata să deschidem șantierul. Contractul a fost executat de firma locală “Granit KTK – Frații Kötő” care a muncit cu abnegație deosebită pentru a termina proiectul până la 15 mai.

Stadiul lucrărilor în momentul scrierii articolului

La ora actuală, monumentul este aproape complet. Toată munca de beton e terminată, plăcile de granit au fost deja instalate pe soclu. Mai sunt cam 3-4 zile de muncă pentru a finaliza ultimele detalii și monumentul va fi gata pentru ceremonia de inaugurare în data de 22 mai. Proiectul de identificare a martirilor m-a pus în legătură cu multe familii originare din Gherla. Am fost surprins de numărul mare de persoane din străinătate care și-au anunțat intenția de a participa la ceremonie. După calculele preliminare vom avea cam 60 de oaspeți din Israel și încă 20 din Statele Unite și Canada. Împreună cu cei din România probabil vom fi 150 de invitați oficiali, dar ceremonia este deschisă pentru toți locuitorii orașului, așa că numărul participanților va fi mult mai mare. Aștept cu nerăbdare călătoria la Gherla și participarea într-o ceremonie care promite să fie foarte emoționantă pentru toți.

Mike Klein