Nu demult scriam în Baabel un articol în care semnalam apariţia  în actualitatea ştiinţifică a “editării ADN-ului”, adică a posibilităţii de a interveni pe mici porţiuni ale informaţiei ereditare pentru a repara un program chimic din celulele umane sau a interveni pentru a dirija ereditatea unui nou născut spre o anumită abilitate. Şi aminteam că acum 100 de ani scriitorul britanic Aldous Huxley vedea existenţa in viitor a unor fabrici de oameni, de fapt de copii, unde pe bandă rulantă, s-ar fi produs viitori bărbaţi cu capacităţi determinate, de pildă viitori soldaţi. Viitorul lui Huxley este prezentul nostru. Pe vremea lui nu se ştia nimic despre ingineria genetică, azi aplicată pe scară largă la plante, fructe şi la animale.

Dar încă nu la oameni, decât în cazuri terapeutice şi acolo limitat. La oameni e periculos fiindcă dacă apare un viţel cu două capete sau o oaie cu cinci picioare nu e grav dar acelaşi efect (de fapt defect) la un om e dramatic. Totuşi, editarea ADN-ului ne permite acum să corectăm existenţa la făt a unor gene ce pot duce la boli autoimune sau la malformaţii. Abia scriam despre  aceste noi informaţii privind editarea genetică, ce par încă din domeniul ştiinţifico-fantastic, când ,iată, săptămâna trecută o ştire-bombă a explodat în lumea ştiinţifică.

Un grup de oameni de ştiinţă întrunit într-o reuniune secretă la Harvard a adoptat un proiect  pentru realizarea în 10 ani a unui ADN uman prin sinteză  astfel încât să se poată ajunge la crearea unui om sintetizat  în laborator, un om ce se  va naşte prin procese artificiale  astfel încât fără ajutorul unei forţe divine sau a unui proces  natural  să se fabrice un om viu şi funcţional.

Un articol despre acest proiect, cum spuneam, a apărut în cel mai recent număr al revistei Science. Vom avea un baby care nu va şti cui să îi spună  Mamă sau Tată,.Pentru el Mama va fi o eprubetă.

Cei 25 de autori ai proiectului  susţin că  realizarea lui va  permite progrese considerabile  în medicină. Va fi posibil să se obţină organisme rezistente la toţi viruşii sau  creşterea unor porci cu organe compatibile cu sistemul imun uman, asigurându-se  o bază inepuizabilă de organe pentru transplanturi  la om.

Sintetizarea genomului uman

Proiectul va fi condus de o organizaţie nonprofit numită Center of Excellence  for Engineering Biology , care se speră că va izbuti să capitalizeze 100 de milioane de dolari până la finele acestui an, din donaţii private. Costul final al acestui proiect va depăşi 1 miliard de dolari. Asta în condiţiile în care costul secvenţării ADN-ului a scăzut de o mie de ori în ultimul deceniu. Organizatorii proiectul numit pe scurt HGP-Write cred că şi ei vor mai putea reduce costul secvenţării de încă 1.000 de ori în viitorii 10 ani.

Stimaţi cititori aţi fi tentaţi să ne scrieţi cum vedeţi lumea peste 10 , peste 50 de ani sau peste 100 de ani. Huxley a avut curajul  Voi nu ?

Andrei Banc