Şir Ha-kavod – cântec de slavă

Printre poemele sinagogale unul e considerat de învățații Thorei ca fiind foarte sfânt. Este ”Șir ha-kavod” (= Cântecul de slavă), cunoscut și după primele două cuvinte ale primului vers, folosite ca titlu, ”Aniym Zemiroth” (=în traducere liberă: Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă). El este cântat în sinagogi după rugăciunea de ”Musaf” (=suplimentară”) în zilele de Șabat și sărbători. Cântecul exprimă dragostea profundă a omului față de Dumnezeu, putem spune Divinizarea lui Dumnezeu, slăvirea, admirarea și venerarea Lui. Melodia acestui cântec este foarte frumoasă, amintind un adevărat imn de slavă, cântat într-o gamă de înălțare, incluzând sunete de iubire, dragoste, admirație. Există două variante ale melodiei, înregistrate cu note muzicale pentru primele două strofe-versuri în ”Encyclopaedia Judaica” (cităm ediția Ierusalim 1973, volumul 3, coloana 22). În unele sinagogi este cântat în cor de toți participanții la rugăciune, în mod integral. În alte sinagogi el este cântat în mod alternativ de către cantor (”chazan”) și de corul participanților la rugăciune, fiecare câte o strofă. În mod tradițional, el este prezent numai în liturghia așkenază.

Lucian rugaciune in sinagoga

Unii evrei sefarzi l-au preluat abia în ultimele generații. Cântecul are 31 de versuri. Începând de la versul al cincilea începe un acrostih, care indică întregul alfabet ebraic, de la litera ”alef” la litera ”thav”. Fiecare vers este împărțit în două părți, în cadrul unei fraze mai lungi. Cele două părți ale fiecărui vers rimează una cu cealaltă. De aceea, aceste versuri pot fi văzute ca distihuri. La sfârșitul cântecului există încă două distihuri, dar fără rimă: probabil că acestea reprezintă un adaos, cu fraze preluate din cartea ”Divrey HaYamiym 1” (=Prima Carte a cronicilor) XXIX, 11 și ”Thehiliym” (=Psalmi) XCIX, 5. Partea rimată, în afară de rimă include ritm și aliterație. Textul este scris concentrat, într-o ebraică frumoasă, folosind o combinare de cuvinte care exprimă lauda, slava, fala, înălțarea, precum și diferite forme verbale de stil biblic. Uneori adresarea către Dumnezeu este la persoana a doua, alteori la persoana a treia, atunci când se vorbește despre El și slăvirea Lui. Cercetători ai istoriei rugăciunii ebraice din generațiile mai vechi – printre care și Avraham S. Gold din România, traducător al cărții de rugăciuni (”Sidur”) în limba română cu note explicative – au afirmat că acest imn este ultimul din culegerea de imnuri ”Șirey HaYichud” (=Imnuri în onoarea lui Dumnezeu Unicul), subliniind că în textul său sunt prezente expresii preluate din cărțile biblice ”Șir HaȘiriym” (=Cântarea Cântărilor), ”Yeșaiyahu” (=Isaia), ”Yirmiyahu” (=Irimia), ”Thehiliym” (=Psalmi), precum și din tradiția evreiască (adăugăm, de exemplu ”Casa dreptății”, în sens de : Templul de la Ierusalim, și altele) și din Cabala (adăugăm, de exemplu, ”cerbul”, ”cununa de cerb măreață”, și altele). Găsim și aspecte antropomorfe. Se presupune că autorul textului imului este Rabi Yehudah HaChasid (=Piosul) din Regensburg (decedat probabil în anul 1217). Se pare că, la început, acest imn era cântat zilnic la sfârșitul rugăciunii, dar unii rabini învățați în Thora s-au opus acestui lucru, întrucât textul lui era foarte sfânt, permițând cântarea lui numai de Șabat și de sărbători; în prezent este cântat în special de Șabat. Cântecul a fost tradus în limba română în cadrul traducerilor cărților de rugăciune, printre care cea a lui A. S. Gold, dar în proză: traducerea lui include expresii frumoase, lierare, dar nu este versificată. Am încercat o traducere versificată, fără a fi poet. Din păcate, nu am putut respecta metrica versului.

Lucian evrei rugandu-se

Trebuie să adaug un lucru. Unii cercetători ai istoriei evului mediu au afirmat că versul (respectiv distihul) numărul 22 (”Țach we-adom, lilevușo adom / Purah be-darekho be-vo’u me-Edom”) ar fi o aluzie la împăratul german Friedrich I Barbarossa (1155-1190) și la un pogrom organizat de el și armata lui în Italia și ar urma să fie tradus:  ”Strălucitor și roșcovan, îmbrăcat în haine purpurii / Pogromizează (împotriva neamului lui Israel) pe drumul lui din Edom” (respectiv din Italia, sau Țara lui Roșu Împărat) (spre Germania). Este vorba de revenirea împăratului german din una din campaniile din Italia, în perioada 1158-1174, sau după ”mutatarea” sa în Italia (1184); el fusese și rege al Italiei. Dacă această aluzie este posibilă, prezentarea faptului are un aspect exemplificator și moralizator, încetarea pogromului fiind ca urmare a intervenției Divine. Totuși, această interpretare istorică nu este sigură. De aceea am preferat să traduc textul într-o formă tradițională, interpretarea lui fiind diferită. Verbul ”purah” poate fi tradus și ”pogromizează”, dar și ”rodește” ; A. S. Gold folosește expresia ”tescuitor în cramă”.

 

ȘIR  HA-KAVOD  (= CÂNTECUL  DE  SLAVĂ)

De: Rabi Yehudah HaChasid (Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici)

Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă și cântece să compun, ca să crească,

Iar sufletul meu, ce către Tine se înalță, într-o cunună să le împletească.

 

Sufletul meu dorește ca-n umbra puterii Tale să fie,

Tot străfundul secretului Tău vrea să-l știe.

 

În orice clipă în care versul meu se îndreaptă spre a Ta slavă și mărire,

Inima mea freamătă, bate către Tine cu iubire.

 

De aceea Ție îți voi vorbi cu cuvinte de slavă

Și Numele Tău îl voi preamări cu cântece șoptite cu bravă.

 

Voi povesti mărirea Ta, deși nu Te-am văzut,

Mi Te-am închipuit, Te-am numit și chemat, dar nu Te-am cunoscut.

 

Prin profeții Tăi ai vorbit robilor Tăi, care

Primit-au imaginea slavei Tale, cu splendoare.

 

Ei au numit a Ta măreție și putere

După faptele Tale și a Ta vrere.

 

Ei Te-au imaginat, dar nu după a Ta fire, așa cum ești,

Ci după asemuirea cu ale Tale făpturi, fapte și povești.

 

Și Te-au imaginat de multe ori cu-a lor viziune,

Cum Unic ești, cu ale Tale pilde bune.

 

Și-n Tine am văzut bătrânețe și tinerețe,

Păr nins pe capul Tău și zorii unei diminețe.

 

Chibzuința bătrâneții în Ziua Judecății, iar în ziua de luptă, a tinereții vigoare,

Ca un luptător în război, când în mâinile lui este putere mare.

 

Pe capul Lui poartă pălăria mântuirii pe pământ,

Dreapta Lui mântuiește, precum și brațul Lui sfânt.

 

Picături de rouă sunt în părul Lui și luminează sorții,

Cârlionții părului Lui poartă fărâmele nopții.

 

El se fălește cu mine, fiindcă îi sunt drag la față

Și tot El îmi va fi cunună, ca cea de cerb, măreață.

 

Spre farmec și spre slavă, cununa ca cea de cerb, de strălucire,

Poporul Lui îi pregătește încoronarea cu coroana de mulțumire.

 

Firele părului Lui ca-n tinerețe strălucesc la soare,

Buclele lui cârlionțate sunt negre strălucitoare.

 

Casa Dreptății, precum coroana măreață ca de cerb a strălucirii Sale

Se va înălța până la culmea bucuriei Sale.

 

Neamul ales de El va fi a Lui cunună,

Iar turbanul regesc frumos ca un cerb pe fruntea lui se adună.

 

Va înălța pe cei împovărați și o coroană pe frunte le va pune,

Pe cei vrednici în ochii Lui, îi va onora pentru faptele lor bune.

 

Podoaba măreției Lui va fi a mea, podoaba mea va fi a Sa,

Iar El va fi alături de mine, oricând îl voi chema.

 

Cel strălucitor și roșcaliu, îmbrăcat în haine purpurii,

Rodi atunci când din țara lui Roșu Împărat veni.

 

Legătura prin filacterii în fața celui umil fu adusă,

Imaginea Domnului în fața ochilor lui fu pusă.

 

Poporul Său îi este drag, El îi laudă pe cei smeriți și îi iubește,

Șade pe tron slăvit de ei și cu ei se mândrește.

 

Primul Tău cuvânt este adevărul, pe care de la început îl spui,

Poporul Tău îl păstrează pentru vecie, fiindcă altul nu-i.

 

Te rog primește multele mele cântări pentru Tine

Și lasă cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine.

 

Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună

Și ruga mea să fie ca o mirodenie bună.

 

Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman.

Așa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an.

 

Cântul meu de slavă să se ridice spre culmea talazului înălțător,

Ziditor al Dreptului, Atotputernicul generator.

 

Și la cântul meu de slavă înclină-Ți capul cu plăcere

Și primește-l ca pe mirodenii plăcute, cu a Ta vrere.

 

Te rog, glasul meu sunând a cântec primește-l, către Tine e plecat,

Fiindcă sufletul meu către Tine e îndreptat.

 

Doamne, a Ta e mărirea, puterea și splendoarea, izbânda și strălucirea

Și tot ce este în cer și pe pământ;

A Ta e împărăția, a Ta e înălțarea,

Tu ești în fruntea tuturor, Tu, Doamne Sfânt.

 

Lucian-Zeev Herşcovici

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

20 Comments

  • Lucian-Zeev Herscovici commented on July 2, 2016 Reply

    Multumesc pentru aprecieri, tuturor.

  • d.getta berghoff commented on June 30, 2016 Reply

    doctore, Luciane, reimprospatezi cultura și istoria neamului evreisc in memoria acelora care au uitat cine sunt de acasă. Cinste ție, toată considerația mea pentru tine,
    Getta Berghoff

  • Felicitàri, multumiri, cu drag commented on June 29, 2016 Reply

    Dragà Prof. Zev Herscovici.
    Desi am 88 de ani, memoria mea este foarte bunà si mà face sà nu uit întàlnirea noastrà de acum multi ani!
    Citesc cu interes textele pe cari mi le trimeteti si và multumes si và felicit.
    A propos de traducerea lui Sir ha Kavod, 2 remarci: prima, v’ati dat multà ostenealà pentru a traduce un text foarte sensibil si lis de sensibilitate si întelepciune. Orice traducere poate fi îmbunàtàtità, ceeace nu diminueazà valoarea ei!
    A doua remarcà (fàcutà de cineva crescut în ambele traditii, juadaicà si crestinà):
    Ultima strofà
    A ta e màrirea, puterea si spenldoarea, izbânda si stràlucires
    se regàseste aproape mot a mot în catechismul crestin, dupà ce preotul binecuvânteazà adunarea de credinciosi si îsi face semnul crucii, întreaga obste spune:
    “Cà a ta e màrirea, puterea si splendoarea”.
    Felicitàri, multumiri, cu drag,
    Nicolas Hastier.

  • Marius T Somodi commented on June 25, 2016 Reply

    Foarte frumos articolul domnule profesor.

  • Mihael Avraham commented on June 25, 2016 Reply

    Bravo Lucian.F.reusita traducere ptr. ceace cantam la fiecare sfarsit al rugaciunii de shabat.Dash de la Ginette.

  • Rudy Leibovici commented on June 25, 2016 Reply

    Kol haKavod Lucian .O reusita traducere — adaptata corect

  • Aurel Brumă commented on June 24, 2016 Reply

    Inca se mai poate lucra la polizarea semantica a poemului (repetitii, surplus,s.a.). Nu considera poemul terminat daca simti ca este loc de perfectiune.

    • Lucian-Zeev Herscovici commented on July 2, 2016 Reply

      Draga Aurel,
      Multumesc pentru aprecieri si observatii. Ai dreptate, voi incerca – sper – in viitor sa “cizelez” traducerea poemului. Spun: sa speram.
      Cu prietenie,
      Lucian

  • adriana ciobanu commented on June 24, 2016 Reply

    Va multumesc,Felicitari si cat mai multe de astfel de cunoasteri

  • Emil Simiu commented on June 24, 2016 Reply

    Multe multumiri, si felicitari!

    Emil Simiu

  • Rina Koschland commented on June 24, 2016 Reply

    Domnule dr. va multumesc din suflet pt. aceasta traducere geniala… complectata de articolul de introducere.

  • MAYA GAL commented on June 24, 2016 Reply

    FOARTE INTERESANT SI PLACUT

    MULTUMESC MULT

  • Saul leizer commented on June 24, 2016 Reply

    Stimate Domn.
    Intrucât eu frecventezi in fiecare săbătă la sinagogă la sfârștul rugăciunilor cant și eu acest imn,căci acest imn este ca o incununare in suflet la ceea ce ne-am rugat anterior.
    Este un imn de slavă inltat spre Dunezeu,de care in acl moment te simți legat sufletește.
    Dacă nu ar fi acest imn ,ar fi rugaciuni searbede.A-ți tradus poetic.

  • Marika Ghelberg commented on June 24, 2016 Reply

    Analiza erudita dar simpla si clara este un frumos preludiu al acestui imn; apreciez cu atat mai mult cu cat nu am o educatie religioasa dar iubesc profund si admir cultura poporului meu. Traducerea intro foarte frumoasa si pura limba romana impreuna cu analiza prealabila m-a ajutat gust frumusetea acestui imn.

  • Zvi Hartman commented on June 24, 2016 Reply

    Lucian ai adus o analiza intetesanta a acestui “Shir Hakavod”.
    Mi-a placut si traducerea ta.
    Zvi Hartman

    • Lucian-Zeev Herscovici commented on June 24, 2016 Reply

      Multumesc Zvi.

  • Yossef Abraham commented on June 24, 2016 Reply

    Excelent articol.
    In privinta traducerii – limba de azi nu poate cuprinde evlavia celor din trecut.

    • Lucian-Zeev Herscovici commented on June 24, 2016 Reply

      Multumesc Yossef. Principalul este a incerca sa pastram ceva din evlavia stramosilor, macar atat cat se poate si cat ne poate permite limba de azi. Imi aduc aminte de o fraza de Eminescu, citez din memorie: “a turna in forma noua limba veche si-nteleapta”.

  • Lucian-Zeev Herscovici commented on June 23, 2016 Reply

    Multumesc pentru aprecieri, domnule doctor Schneider.

  • Alex Schneider , Jerusalem commented on June 23, 2016 Reply

    Articolul prezinta o expozitie erudita si o analiza profunda al imnului “Shir Hakavod”‘
    printre cele mai importante si populare din cartea de rugaciuni .
    Si in adaus o traducere reusita si pe intelesul tuturor .

    Felicitari Dr. Herscovici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *