În această iarnă, la Ierusalim, la Jewish Media Summit, m-am pomenit singurul jurnalist care provenea dintr-o instituție de presă publică. Toți ceilalți 43 colegi de breaslă lucrau la publicaţii sau posturi de radio finanţate de persoane private sau de fundaţii care accesau, uneori, şi fonduri publice pe bază de proiecte temporare. Toţi s-au mirat că televiziunea şi radioul publice din România au – prin lege – îndatorirea de a produce emisiuni pentru şi despre minorităţile naţionale, că organele de presă şi editurile organizaţiilor minorităţilor naţionale sunt susţinute de stat, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Această politică de stat a fost continuată pe tot parcursul celor 27 de ani care au trecut din decembrie 1989, indiferent de partidele sau coaliţiile aflate la guvernare, constituind o constantă a guvernărilor din România. Politica statului român faţă de minorităţi a fost răsplătită prin loialitatea parlamentarilor aleşi de aceştia, care au susţinut – aproape fără excepţie – iniţiativele şi proiectele din programele de guvernare ale tuturor guvernelor. În pronosticurile pentru rezultatele la vot, în Parlamentul României, cei 18 (în prezent 17) deputaţi, care reprezintă interesele culturale şi identitare ale minorităţilor naţionale, sunt contabilizaţi, din start, de partea „Puterii”. Au existat, totuşi, excepţii – cel puţin în cazul FCER – când nevotarea tocmai a unei moţiuni de cenzură a fost explicată de parlamentarul de atunci, dr Aurel Vainer, preşedinte FCER, printr-un argument cât se poate de firesc: FCER este o formaţiune apolitică, motiv pentru care nu se poziţionează de partea vreunei tabere.
Susţin ca şi în continuare să se adopte atitudinea corectă, fără partizanat politic, de care a dat dovadă deputatul FCER, mai cu seamă în cazul de faţă – al moţiunii de cenzură din viitorul apropiat – când situaţia care urmează a fi tranşată a fost stârnită de un conflict intern al unui partid. Cred că neutralitatea nu ştirbeşte loialitatea şi nici nu impietează asupra intereselor minorităţilor naţionale, ci pune în valoare demnitatea şi echilibrul reprezentanţilor acestora.
Mi s-ar putea aduce drept contraargument celebra replică: „Cine nu e cu noi e împotriva noastră!”. La prima vedere aşa este. …Dar lucrurile sunt mult mai complicate.
Andrea Ghiţă
13 Comments
De fapt votul grupului minorităților a asigurat aprobarea de catre Parlament a moțiunii de cenzură PSD contra PSD. Domnul Pambuccian, intr-o penibilă pledoarie care s-a vrut și ”intelectuală”, a justificat participarea la vot a grupului prin dorința de a fi neutră politic. Ceea ce au realizat prin participarea la vot (singurul grup parlamentar care a făcut-o ) a fost imixtiunea nepermisă în disputa internă din partidul de guvernământ,în favoarea domnului Dragnea.Asemenea partizanat de neînțeles poate aduce grave prejudicii de imagine-și nu numai,tuturor minorităților din România.
Pe mine ma nedumereste motivul pentru care, de data aceasta, s-a incalcat cutuma abtinerii de la votul motiunii de cenzura, in conditiile in care tocmai se renuntase – in urma unei desantate campanii impotriva minoritatii maghiare – la adoptarea Statutului Minoritatilor, o doleanta veche la care, daca nu gresesc, aderasera si minoritatile si fusese lasat de izbeliste ani de zile. Agresivitatea fata de o minoritate – mare sau mica – ar trebui sa puna in garda reprezentantii tuturor minoritatilor, pentru ca precedentul e periculos!!
Răspund lui Eva la întrebarea ”care este răul mai mic” cu o ghicitoare din care să ghicească care (scuzați cacofonia) este răul cel mai mare: penal șef în parlament, ghici Dragnea cine-i?
Răul cel mai mic dedu-l prin logici succesive aplicate în mod consecutiv!
Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a spus că membrii grupului vor participa la vot, fiecare votand după “cum crede de cuviinţă”:
“Niciunul dintre noi, insa, nici eu, nu va sti cum voteaza celalalt coleg al lui, ca in felul acesta grupul sa treaca protejat printr-o incercare la care n-a avut absolut niciun fel de contributie”, a declarat Varujan Pambuccian, potrivit News.ro.
Nu prea înţeleg ce se înţelege prin “protejat”? Faţă de cine?
Dar in acest caz care este răul mai mic? In ultimă instanță, este vorba de o luptă pentru putere in cadrul a doua grupuri ale PSD si atunci, de ce sa ne amestecăm? Mai cu seama, cel puțin in ceea ce ma privește, nu as opta pentru nici una din părți. Așa cum se zice in ungurește:az egyik kutya a masik eb!
Pour les connaisseurs: Amicus Plato sed magis amica veritas!
Ne-o fi drag unul care ”ne dă”, dar cel care – într-adevăr- are datoria să voteze, să-și pună în funcție conștiința și, în cazuri precum cel din față, să opteze pentru răul mai mic pentru țară!
Dincolo de aspectul mai delicat al stabilirii cine sau care parte reprezinta “Puterea” (cu care “ne” aliniem in mod traditional) in acest conflict, eu personal sustin, asemenea autoarei, neamestecul in problemele interne ale coalitiei.
Dar poate ar fi usor (si democratic) sa se stabileasca un punct de vedere ‘oficial’ al minoritatii noastre nationale, reprezentate in Parlament de Silviu Vexler. Ar ‘costa’ circa 27 de emailuri sau telefoane catre membrii Consiliului de Conducere 😉
Foarte frumos si rațional sună sugestia pe care ai făcut-o, Andrea, și m-aș bucura alături de tine dacă deputaţii din grupul minorităților și, printre ei, deputatul FCER, s-ar abține dela vot.. Eu însă mă îndoiesc că o vor face. Abținerea echivalează cu ”un vot impotriva” lui Liviu Dragnea, pe care președintele FCER l-a ”preamărit” la ”scena deschisă” și cu care deputatul FCER se află în relații foarte apropiate cum s-a afirmat public..Și apoi concentrarea puterii într-o singură mână nu este o ”politică” pe care conducerea FCER s-o condamne:):). Mai sunt și multe altele. M-aș bucura să fi greșit:):)
Eu, tin partea lui Truter. Daca mereu “nu ne amestecam” degeaba avem reprezentant in parlament. Atunci avem un “non parlamentar”. Sa lasam pe d-ul Vexler sa se “amestece” dupa propria constiinta. Intre noi se gasesc simpatizanti din ambele talere ale balantei, asa ca mereu vor fi laudatori si criticanti.
Organizatile Minoritatilor Nationale nu sunt apolitice,ele sunt APARTINICE.
Decizile in Grupul Parlamentar al MN se iau prin consens,dar fiecare deputat poate vota dupa constiinta,conform art.63 din Constitutia Romaniei”orice mandat imperativ este nul de drept”
Probabil GPMN va stabili un mod de reactie la problema spinoasa a motiunii de cenzura. Sper…
Mulţumesc Ivan Truter pentru lămuriri. Eu rămân adepta principiului “neamestecului în treburile (afacerile) interne ale unui partid”.
Mi-as permite sa afirm ca nu a avea o parere despre o anumita situatie este un lucru greu de acceptat, ca urmare replica initiala ar avea sens si continut. Abtinerea, atunci cand politica insasi este folosita fara a da un sens si o motivare a fiecarui pas, deci impiedeca o orientare spre vreo idee clara, ramane pozitia cea mai logica si normala. Nu pot vota, deci fi de acord cu solutia unui fapt care nu are o explicatie.
Ce bine ca exista cineva care sa ne tina la curent cu tendintele presei in Romania,in acesasta perioada destul de tulbure in ceea ce priveste libertatea cuvantului si amestecul prea insistent al politicienilor in acest domeniu!