De ce s-a dus Benjamin Netanyahu în Ungaria?

Întrebarea nu-mi aparține în exclusivitate, mulți analiști politici din Israel, Ungaria dar și din alte țări europene au privit cam nedumeriți deplasarea lui Benjamin Netanyahu într-o țară al cărei premier, numai cu câteva săptămâni în urmă, l-a preamărit pe guvernatorul Miklós Horthy, cel care a acceptat în primăvara lui 1944 deportarea la Auschwitz-Birkenau,  a jumătate de milion de cetățeni maghiari, de origine evreiască, inclusiv din Transilvania. Sub presiune internațională și după debarcarea trupelor anglo-americane în Normandia, a oprit acțiunea referitoare la evreii de la Budapesta, dar o parte dintre ei a căzut victimă  formațiunilor szalașiste venite la putere după 15 octombrie 1944. Dar chiar și înaintea acestor date, evrei maghiari au murit în masacrele de la Kameneț-Podolsk în Ucraina, din Voivodina și în detașamentele de muncă obligatorie create lângă unități militare ungare, fiind puși, printre altele, să scoată cu mâna minele îngropate.

În plus, doar cu două săptămâni înainte de sosirea lui Benajmin Netanyahu, în Ungaria s-a desfășurat o campanie de afișe împotriva evreului maghiar-american Geroge Soros, considerat de premierul Orbán inamicul nr.1 al Ungariei, acuzat că vrea să aducă în Ungaria mii de refugiați.

A cunoscut oare premierul israelian aceste lucruri? Desigur, dovadă fiind bâlbâiala legată de campania anti-Soros când Ministerul de Externe al Israelului, îndrumat de Netanyahu care ocupă și funcția de ministru de externe, a respins luarea de poziție (firească) a Ambasadei Israelului de la Budapesta care, la fel ca András Heisler, liderul Mazsihisz (Federația Comunităților Evreiești din Ungaria), a considerat că această campanie, chiar dacă nu este menită a fi antisemită, trezește amintiri dureroase membrilor comunității evreilor  și poate fi folosită de antisemiți (ceea ce s-a și întâmplat). Drept pentru  care s-a cerut premierului Orbán retragerea afișelor, ceea ce, din varii motive, s-a și întâmplat, chiar dacă nu în totalitate. Schimbarea conținutului declarației ambasadei l-a determinat pe András Heisler să afirme că Israelul i-a lăsat de izbeliște pe evreii din Diaspora. În Israel, Yair Lapid, liderul partidului de opoziție Yesh Atid, al cărui tată, Tommy Lapid, evreu maghiar, originar din Novi Sad, a fost supraviețuitor al Holocaustului, i-a cerut lui Netanyahu să nu se ducă în Ungaria.

Dar premierul israelian nu a ținut cont de aceste fapte și argumente. De ce? Au fost date mai multe explicații – apropierea ”spirituală” a lui Viktor Orbán și a lui Benjamin Netanyahu în sensul apartenenței celor doi la curentul ”iliberal”, o atitudine dușmănoasă a celor doi lideri față de organizații neguvernamentale cu poziții critice față de conducerea țărilor respective, poziția de respingere absolută a refugiaților din Orientul Mijlociu (din motive diferite),  folosirea gardurilor de securitate, atașamentul față de Donald Trump și, chiar – spuneau unii analiști –  simpatia celor doi lideri față de Rusia și Vladimir Putin. Sunt elemente importante dar, după părerea mea, nu atât de esențiale. Ceea ce s-a întâmplat în Ungaria arată altceva. Din păcate, la ora actuală Israelul, în pofida sprijinului american, este din ce în ce mai izolat, fiind supus atacurilor – adesea nejustificate – ale organizațiilor internaționale, dar și criticilor venite din diferite state. Se constată chiar și distanțarea unor țări, odinioară prietene. În consecință, are nevoie de susținere în mediul internațional, din partea cât mai multor jucători care să accepte pozițiile israeliene. Potrivit aprecierilor premierului israelian, Ungaria este unul dintre ei, la care se adaugă și celelalte trei țări din Grupul de la Visegrad. A fost aleasă destinația Budapesta deoarece acolo s-a desfășurat întâlnirea Grupului de la Visegrad, aflat în prezent sub președinția lui Viktor Orbán

Problema care se ridică în acest context este dacă se pot închide ochii la manifestări de antisemitism mascat, pot fi trecute cu vedere situația și sensibilitățile evreilor din Diaspora, în schimbul sprijinului pe care Israelul speră să-l obțină. Dacă merită să acorzi prioritate pragmatismului față de ideologie. Teoretic, în raporturile cu Budapesta, Netanyahu a ieșit victorios, deoarece premierul Orbán, contrazicând propria afirmație legată de „măreția” guvernatorului Horthy, a recunoscut  păcatul , crima comise de Ungaria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada în care Horthy era guvernator, prin deportarea în lagărele morții a propriilor cetățeni, prin alianța cu Germania nazistă. Premierul ungar s-a pronunțat și pentru toleranța zero față de antisemitism. Știm, însă că Viktor Orbán a luat de mai multe ori un astfel de angajament,  ultima dată în cuvântarea rostită în 2013, la deschiderea lucrărilor Congresului Mondial Evreiesc de la Budapesta, S-a constatat însă că ”a recidivat”. Netanyahu a declarat că este mulțumit de promisiunile lui Orbán în ce privește protejarea populației evreiești.

András Heisler, președintele Federației Comunităților Evreiești din Ungaria

Trebuie să recunoaștem, în mod obiectiv, că nici Viktor Orbán, nici ceilalți lideri ai partidului de guvernământ Fidesz nu sunt antisemiți, dar – din  punctul lor de vedere – elogierea unor aspecte ale regimului Horthy, a politicienilor din perioada interbelică, susținători ai politicii guvernatorului, nu au relevanță raportat la antisemitism, deși unii dintre ei au redactat legile rasiale, antievreiești. De aceea, Netanyahu nu ar trebui să ia în serios promisiunile premierului ungar și să-i declare ”prietenie veșnică” ci să țină cont, de pildă, de viitoarea campanie electorală care ar putea aduce noi surprize, precum și de observațiile liderilor comunității evreiești. Starea de spirit a evreilor din Ungaria este de teamă și de neîncredere, a spus András Heisler care, în Marea Sinagogă din strada Dohány din Budapesta a criticat pozițiile ambilor premieri legate de campania anti-Soros și consecințele ei pentru comunitatea evreilor.

 

Netanyahu cere ajutorul Grupului de la Visegrad

Revenind la scopul urmărit de premierul israelian, este adevărat că în unele cazuri, Ungaria și celelalte state din grupul de la Visegrad – Cehia, Slovacia, Polonia – au  votat împotriva unor măsuri antiisraeliene și au adoptat poziții contrare deciziilor UE. De aceea, la întâlnirea Grupului cu Netanyahu au și acceptat cererea acestuia de a transmite  Bruxelles-ului să-și îmbunătățească relațiile cu Israelul, să nu-l mai atace deoarece în acest fel atacă Europa. În cadrul acestei întâlniri, premierul israelian a avut o ieșire foarte dură împotriva UE. El a acuzat-o că este singura entitate care condiționează politic transferul de tehnologie. ” Suntem adesea criticați de Europa occidentală, mai mult decât alte țări din lume, cu toate că Israelul este singura democrație în Orientul Mijlociu…Chiar și statele arabe înțeleg că Israelul servește interesele lor. De aceea a venit timpul ca Europa să-și reanalizeze relațiile cu Israelul”, a afirmat Netanyahu. El  a mai cerut liderilor celor patru țări să-și închidă granițele față de refugiații din Africa și din lumea arabă și a elogiat poziția ”mai dură” a președintelui Donald Trump față de Iran și Siria. La propunerea lui, cei patru au decis formarea unui grup de lucru de combatere a terorismului. La sfârșit, după ce a constatat că Israelul și Grupul de la Visegrad au poziții comune în mai multe privințe, i-a invitat pe cei patru să țină viitoarea reuniune la Ierusalim.

Acord între Netanyahu și liderii Grupului de la Visegrad

Dacă ne gândim bine, nu există nici un fel de garanție că  atitudinea proisraeliană a acestor state, inclusiv a Ungariei, va continua sau dacă nu intervine pragmatismul. Ceea ce a reușit însă Netanyahu este întărirea unui front anti-UE. Și, cu toate că de multe ori critica  lui împotriva Bruxelles-ului este justificată,  nu este sigur că ar fi și cel mai bun mijloc de a-și atrage, a-și câștiga  mai mulți prieteni sau susținători.

 

Eva Galambos

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

2 Comments

  • Eva galambos commented on July 21, 2017 Reply

    E o idee buna, am sa scriu in viitor despre Soros,aici nu prea am avut spatiu si nu era subiectul principal.

  • George Hida commented on July 21, 2017 Reply

    Nu prea cred in viitorul grupului de la Vișegrad. Ma întreb ce se va face Israelul dupa eliminarea lui Netanyahu si a lui Trump. Mi-ar fi plăcut putin mai multă “adâncime” despre Soros si camarila sa îndreptată împotriva coservatismului Trumpo-Orbano-May

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *