Hagada de Pesah – o nouă ediţie în limba română

”Hagada de Pesah”, povestea ieșirii lui Israel din Egipt, este cea mai răspândită carte de iudaism după Tora.  După unele afirmații, ea a cunoscut circa 3000 de ediții până în prezent. Aproape că nu există comunitate evreiască mare în care să nu fi fost publicată o ediție a acestei cărți. Ea este și cea mai tradusă carte de iudaism. Această difuzare largă a ”Hagadei de Pesah” se datorește importanței sărbătorii de Pesah (Paștele Evreiesc). Ea este regina sărbătorilor evreiești, cea mai mare sărbătoare a poporului evreu, sărbătoarea eliberării din robie. Se poate spune că poporul lui Israel a devenit popor cu adevărat după ieșirea lui din Egipt. Eliberarea din robie a fost eliberarea națională, urmată de eliberarea spirituală, prin predarea Torei (de Șavuot) și eliberarea socială, prin stabilirea egalității sociale (prin egalitatea stabilită de Sucot). Pe această bază s-a născut civilizația iudeo-creștină.  Pesah a devenit un simbol. Lectura ”Hagadei de Pesah” în prima seară a sărbătorii (în Diaspora în primele două seri) a devenit obligatorie pentru fiecare evreu, pentru ca fiecare să știe că a fost eliberat din robie de către Dumnezeu Însuși. Alt motiv pentru obligația de a citi ”Hagada de Pesah” este faptul că fiecare evreu, în fiecare generație, este obligat să știe că nu strămoșii lui au ieșit din robia egipteană, ci el însuși. De aceea, fiecare trebuie să-și amintească de clipa eliberării, să cunoască faptul eliberării în sine. Mai mult decât atât : nu este suficient ca fiecare evreu și evreică să citească ”Hagada”, ci trebuie s-o și înțeleagă, să pătrundă în toate afirmațiile și sensurile din această carte pentru a putea să retrăiască momentul eliberării și a înțelege măreția lui Dumnezeu. Nu este o simplă carte de istorie, de povestire istorică, ci o carte de amintire, de retrăire individuală a istoriei cu ajutorul acestei cărți. De aceea, ”Hagada de Pesah” a fost tradusă în numeroase limbi vorbite de evrei.

Pe lângă acestea, ”Hagada de Pesah” este o carte a dialogului. Acesta se manifestă între părinți și copii, între cel care conduce masa de ”Seder” și comeseni, între frați. Dialogul înseamnă și educație. După cum s-a desfășurat în trecut dialogul între părinte și cei patru fii, dialog care are loc în fiecare generație până astăzi, fiindcă tatăl – de fapt poporul lui Israel – are un fiu înțelept, un fiu nelegiuit, un fiu simplu și un fiu care nu știe nici măcar să întrebe. Dar toți sunt frați, fii ai aceluiași popor, deci nu sunt și nu pot fi dușmani și trebuie să dialogheze între ei, ca și totdeauna, ca și astăzi. Sau un dialog între cei cinci învățați din Bene Berak asupra celor zece plăgi trimise de Dumnezeu asupra Egiptului, pentru a-l face pe faraon să permită poporului lui Israel să plece, dar precum și pentru a-l face pe același faraon să se corijeze din punct de vedere moral. Sau, primul dialog, din perioada ieșirii din Egipt : dialogul între Moșe și Dumnezeu, urmat de dialogul între Moșe și poporul său, precum și de dialogul între Moșe și faraon. ”Hagada de Pesah” trebuie citită de fiecare evreu (dar cred că și de fiecare om, indiferent de etnie și religie) și pentru înțelegerea acestor dialoguri și continuarea lor de-a lungul generațiilor, ca și cum fiecare ar participa la acestea el însuși. Pot adăuga că subsemnatul am învățat mult din aceste dialoguri, citite an de an în copilărie, în serile de ”Seder” de Pesah. Printre altele, să dialoghez cu mine însumi. Sau să mă gândesc la filosofia dialogului, la dialogul între om și Dumnezeu, vestitul ”Ich und Du” de Martin Buber.

Aceste gânduri m-au cuprins și atunci când am răsfoit noua ediție a ”Hagadei de Pesah”, apărută acum un an, în ajunul sărbătorii de Pesah, epuizată imediat și reapărută acum circa două luni. Este o ediție de lux a ”Hagadei de Pesah”, însoțită de o nouă traducere în limba română, precum și de ”Legi de cult, comentarii și tradiții”, de ilustrații bogate. Editorii și autorii comentariilor și explicațiilor sunt Marele Rabin Menahem Hacohen (israelian, scriitor ebraic, fost membru în Knesset, fost Mare Rabin al obștei evreiești din România) și scriitorul Baruch Tercatin , originar din România, cunoscut ca popularizator al iudaismului în limba română. Cartea este însoțită de prefețe și introduceri de dr. Aurel Vainer, prof. univ. Carol Iancu, prof. univ. Andrei Marga, acad. Răzvan Theodorescu, precum și ale autorilor editori. Textul ”Hagadei”, în limba ebraică, este însoțit de transliterarea textului ebraic cu litere latine în conformitate cu grafia românească și de traducerea în limba română făcută de Baruch Tercatin (coordonatorul ediției) împreună cu dr. Diana Medan. Cartea, în 268 pagini mari, a fost publicată de Editura Hasefer din București. Felicitări tuturor.

Până la apariția acestei cărți, au existat mai multe traduceri în limba română ale ”Hagadei de Pesah”, apărute în România în prima jumătate a secolului al XX-lea și în Israel în cea de a doua jumătate a aceluiași secol, primele destinate a fi difuzate în rândul evreilor din România din alte generații, iar ultimele în rândul olimilor, imigranții din România în Israel. O încercare de reconstituire bibliografică a traducerilor românești a ”Hagadei de Pesah” a fost publicată de subsemnatul în ziarul ”Jurnalul săptămânii” în urmă cu circa doi ani.. Dar în majoritatea cazurilor erau ediții populare, destinate utilizării de către mase, incluzând textul ebraic, traducerea românească și explicații referitoare la pregătirea de Pesah și a cinei de Seder. Bineînțeles, valoarea și importanța lor nu pot fi negate. Dimpotrivă. Ele continuă să fie folosite de evrei din România și originari din România până în prezent. Ediția actuală este destinată însă nu numai lecturii în seara de ”Seder”, ci și lecturii particulare și studiului. Atât adulților, cât și copiilor. O adevărată enciclopedie a normelor halahice, comentariilor la textul ”Hagadei”, datinilor și obiceiurilor de Pesah. Multe povestiri hasidice legate de sărbătoarea de Pesah, precum și alte legende, unele biblice și din Talmud, în traducere românească. Precum și unele explicații și comentarii la porțiuni din cartea biblică ”Șemot”/”Exodul”, de asemenea în limba română. De asemenea porțiuni de explicație istorică, precum ”Hagada și Sederul așa cum apar în Mișna” (capitol în cadrul porțiunii explicative, incluzând și traducerea românească a paragrafelor din Mișna, tratatul Pesahim din Talmud referitoare la normele halahice privitoare la seara de Seder); ”Ordinea intonării Hagadei”; ”Moșe Rabeinu / Moise și Hagada”; ”Istorisirea Exodului ca bază a poruncilor Torei”. Ilustrațiile ajută cititorilor să înțeleagă textul mai bine. Prezența unor autori creștini ai studiilor introductive arată și caracterul ecumenist al acestei ediții, care poate fi utilizată și de studenții la teologie pentru cunoașterea iudaismului, deși partea explicativă este scrisă într-o formă populară.

Recomandăm această carte tuturor, evrei și creștini, credincioși și necredincioși, dornici să cunoască acesată parte importantă a iudaismului. Și dorim întregului popor al lui Israel ”Hag Pesah cașer we-sameah” , iar prietenilor creștini ”Un Paște fericit”.

Lucian Zeev Herşcovici

2 Comments

  • Tiberiu Georgescu commented on April 22, 2019 Reply

    Multzam pt. urare.Zile frumoase tuturor dar mai ales PACE !
    Tibeiru Georgescu.

  • Mihai Ciucă commented on April 20, 2019 Reply

    O prezentare de exceptie. Mulțumim frumos!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *