Deseori, persoanele pe care le consiliez îmi cer sfatul pentru a ieși din zona lor de confort. De cele mai multe ori, întrebarea sau rugămintea suna cam așa: „Mi-ar plăcea să am un altfel de stil, dar nu știu cum sau care ar fi acela… Dar știu că vreau să fie diferit de felul în care mă îmbrac acum!Îmi doresc să fie haine care sa îmi semene, în care să mă simt bine, să fie simple, dar în același timp deosebite, ieșite din comun, originale! Nu vreau să mă îmbrac la fel ca toata lumea.”

Subtextul acestui tip de mesaj este: îmi doresc să am o prezenţă memorabilă, dar nu numai pe moment; îmi doresc ținute prin care să mă fac remarcata, dar nu doar timp de 10 minute; îmi doresc să fiu mereu originala, fără ca asta sa însemne shopping continuu; îmi doresc sa îmi fie drag zilnic sa mă îmbrac, în haine care să îmi placă ani la rând, nu doar azi.

Mie îmi plac, în egală măsura, hainele simple, liniștite, care îmbracă o femeie cu distincție, discreție, dintr-un singur gest firesc, dar şi piesele care au efect surprinzător, spectaculos, de asa-zis „wow!”

Mă feresc însă de piesele „cool”, de ținutele „extraordinare”, de detaliile „nostime”, de o asortare „stridentă” sau de orice poate cădea sub incidenţa „extravagantului”. Când privirile mi se opresc asupra unei combinații vestimentare care poate fi descrisă prin atributele de mai sus – sau când o clienta îmi cere părerea -, trec totul prin filtrul celor 4 reguli ale originalității (regulile sunt şi ele originale, adică ale mele!)

Regula #1: originalitatea să nu ţină loc de camuflaj

Imprimeul care supralicitează cromatic, detaliile stilistice în surplus (pliseuri, franjuri şi drapaje la o piesa oversized, care mai are şi o suprapunere, alăturări de două țesături sau o croiala decalată)… Doar fiecare dintre acestea ar trebui să acompanieze o haina impecabil croită şi dintr-un material „cu ţinuta”, nu toate, simultan, să camufleze o croială defectuoasă sau o ţesătură-cârpă.

Regula #2: originalitatea nu e sinonima cu kitsch-ul

Kitsch-ul poate fi uneori studiat, efect al unui spirit artistic. Alteori e doar grosier; în rare ocazii e amuzant. Altfel spus, când o ținută are parte de o acumulare de efecte stilistice (vezi mai sus), rezultatul e rareori de bun gust. Dar asta nu înseamnă că orice fel de încărcare vizuală devine automat o dovadă a lipsei de educație stilistică şi estetică, din contra!

Cel mai bun exemplu sunt ținutele construite pe principiul color blocking sau multi-print/ mixed prints. Odată ce le studiați sau când le înțelegeți principiile, le veți vedea coerenţa. De asemenea, veți observa că toate aceste ținute sunt construite cu ajutorul unor piese cu croieli simple; doar cromatica e complicată! Armonia cromatică şi jocul imprimeurilor sunt suficiente în sine, ținutele nu mai au nevoie de alte înflorituri, zorzoane şi briz-brizuri, deseori nu mai au nevoie nici de accesorii. Lipsa de educație estetică şi incapacitatea de a le „traduce” stilistic sunt două dintre motivele pentru care necunoscătorii le vor judeca drept „de prost gust”, „încărcate” sau „bizare”, când de fapt ținutele sunt cu adevărat originale.

Regula #3: originalitatea nu e pentru toată lumea şi nici nu e pe gustul tuturor

O haină originala trebuie să vă respecte personalitatea, să se integreze dorințelor şi preferințelor voastre vestimentare. O haină originală vă va sublinia pe voi, în loc de a vă eclipsa. O haină originală nu este o ținută de bal mascat. Şi, desigur, nu trebuie cumpărată doar pentru că e în tendințe, sau ați văzut-o purtată de vreo „influenceriţă” sau v-a recomandat-o vecina. Cumpărați şi purtați haina doar dacă vorbeşte pe limba voastră…

Mai e cazul să vă spun că, în cazurile când ținuta nu rimează cu sufletul, gustul şi stilul vostru, în oglindă veți vedea o caricatură?

Regula #4: originalitatea poate, uneori, să rimeze cu sobrietatea

Pentru a avansa spre o schimbare sau evoluție stilistică, e bine sa va respectați propriul ritm, propriile limite vestimentare. Nu vă deghizați.

Vă puteți îmbracă într-o ținută ușor diferită de cele cu care sunteți obișnuite, iar pentru asta aveți doua opțiuni: fie o păstrați pentru o ocazie deosebită (o ceremonie, o petrecere, o ieșire în oras, orice fel de moment când vă simțiți în stare să epatați), fie „disociați” piesele ținutei (să luam, spre exemplu, un costum sacou şi pantalon galben intens sau ambele cu un imprimeu tropical supradimensionat: puteți păstra blazerul pentru jeanşi, iar pantalonii să-i asortați cu un top simplu, colorat uni).

Când haina sau ținută descrisa drept originală respecta aceste 4 reguli, puteți fi sigure ca nu vă veţi plictisi de ea ci, din contra, o veți păstra în garderobă multă vreme.

Irina Markovits

(preluare de pe blogul autoarei https://www.stylediary.ro)