Am primit cu ceva timp în urmă o invitație semnată de către Excelența Sa D-na Viorica Dăncilă, premierul României, pentru a lua parte la o întâlnire de ”nalt nivel, având ca subiect: Perspectiva unei viitoare strategii pentru prevenirea și combaterea anti-Semitismului, rasismului, xenofobiei, extremismului și discursului urii. Deși nu am fost,și nici nu am devenit un ”fan” a Doamnei Dăncilă și nici măcar vreun simpatizant al partidului  pe care de foarte curând îl și conduce, conținutul invitației m-a surprins și evident mi-a stârnit semne de întrebare.

La unele am găsit răspunsul logic și imediat. De unde până unde m-a descoperit tocmai pe mine Doamna prim-ministru sau consilierii domniei sale, ca fiind interesat și interesant să particip la dezbaterea unui subiect atât de complex, complicat, atât dezbătut, controversat și aparent fără soluții simple și la îndemână? Desigur m-a ”dibuit” cineva care mă știe, și acest cineva nu putea fi decât o instituție care are o conexiune la Guvern. Această instituție nu putea fi decât FCER și evident așa a și fost. După ce am mai citit și alte detalii, m-am luminat că printre invitații din România figurau și ”alte organizații evreiești” așa că am încetat să mă mai mir de ce am fost și eu printre invitați. Oricum a fost un eveniment cu totul neobișnuit și m-am simțit foarte onorat că am avut șansa să particip.

De unde …până unde?

Istoria acestui eveniment, a început joi  7 februarie a acestui an, când doamna Dăncilă, a avut mai multe întâlniri  la Bruxelles, în proaspăta calitate de şef al guvernului țării care deține președinția ”rotativă” a U.E. A fost primită conform protocolului de Frans Timmermans prim vicepreședintele olandez al Comisiei Europene și de  președintele Consiliului European Donald Tusk.

În aceeași zi a avut loc la Bruxelles o conferință organizată de Congresul Mondial Evreiesc (WJC) cu tematica ”Lupta împotriva antisemitismului  în Europa” la care participa și președintele WJC, Ronald Lauder,  al cărui nume era bine cunoscut în lume, atât pentru performanțele lui diplomatice, cât mai ales pentru generozitatea lui ca filantrop și întemeietor al unui număr impresionant de școli (37 la număr). Școlile Lauder au adus o remarcabilă contribuție la educația modernă și umanistă în numeroase țări mai ales din perioada post-comunistă. Una din meritele fundamentale ale școlilor Lauder se regăsește în paleta neîngrădită a elevilor care le frecventează, servind unei educații moderne în spiritul democratic și multietnic al toleranței.

Doamna premier a avut convorbiri cu liderii Congresului Evreiesc, asigurându-i de disponibilitatea președinției române de a sprijini demersurile WJC pentru a preveni renașterea manifestărilor antisemite pe continentul european și de a stăvili fenomenele îngrijorătoare al apariției unor tendințe populist-extremiste care se propagă prin folosirea neîngrădită  a tehnologiilor moderne de comunicare.

La rândul său, Ronald Lauder a invitat-o pe doamna Dăncilă să facă o vizită la New-York în toamna acestui an, adresându-i în același timp aprecieri pentru asumarea propriului trecut istoric de către România și pentru onorarea memoriei victimelor Holocaustului. Folosind prilejul, oferit de întâlnirea organizată de WJC la Bruxelles, Doamna Dăncilâ a transmis intențiile președinției române a UE de a susține preocupările acestui organism evreiesc mondial, în spațiul european.

Congresul Mondial Evreiesc este o organizație ”umbrelă” a comunităților evreiești din peste 100 de țări din întreaga lume. În îndelungata istorie a diasporei evreiești, structura de bază a fost  peste tot Comunitatea (Kahal-ebr.) locală, care se constituia în mod natural  și autonom oriunde se așeza un număr de cel puțin zece evrei. Au fost multe și diferite încercări de a formaliza relațiile dintre comunități, dar legătura de bază a fost și a rămas Legea (Tora)  și Învățăturile ei.

Lumea modernă a zdruncinat multe din cutumele care asigurau fiabilitatea acestui tip de legături și din ce în ce mai acut se simțea nevoia unor noi structuri de organizare, mai cu seamă, pentru a asigura protecția vieții evreilor și a dreptului lor la o viață evreiască. După Primul Război Mondial, la marea masă verde a Tratativelor de Pace trebuiau cumva reprezentate şi ”interesele” populației evreiești care, în mod nefericit, se regăsea în ambele tabere care s-au confruntat pe ”viață și moarte”. Din această necesitate s-a   născut, în 1919, un ”Comitet al Delegațiilor Evreiești” menit să reprezinte și să negocieze drepturile comunităților din statele succesoare ale Imperiului Otoman dezmembrat în urma războiului. Primul lider al acestei organizații ad-hoc a fost  sionistul Leon Motzkin.

După câțiva ani de pace, din nou se adunau norii războiului, din nou evreii au devenit victimele opresiunii oarbe în Germania hitleristă și în multe alte state din Europa. Din nou se punea stringent necesitatea organizării unei entități publice evreiești care să protejeze drepturile și viețile amenințate ale evreilor. În 1937, la Geneva, lua ființă Congresul Mondial Evreiesc (WJC) în prezența  a 230 de delegați reprezentând evreii din 32 de țări. Cei mai importanți și mai numeroși au fost evreii americani! Printre liderii importanți ai noii organizații au fost nume ilustre, precum: Stephen Wise, Paul Guggenheim, Gerhard Riegner și Nahum Goldmann.

Congresul Mondial Evreiesc(WJC) a jucat un rol important în eforturile de salvare a vieților evreiești după Holocaust și a susținut  fără rezerve și ezitare acțiunile Organizației Sioniste Mondiale (WZO) pentru proclamarea  și dezvoltarea Statului Israel.

O misiune  importantă  a împlinit WJC în negocierile purtate cu Germania, care și-a asumat responsabilitatea pentru dezastrul produs poporului evreu și, prin cancelarul Konrad Adenauer, a recunoscut datoria țării sale pentru despăgubirea morală și materială a poporului evreu. Instituția care a fost creată, Claims Conference, a examinat cu grijă și echilibru toate cerințele îndreptățite ale tuturor celor care au avut de suferit în cumplitul dezastru, chiar dacă cele mai multe și mai grave pierderi nu se vor recupera niciodată. În marele Exod modern al evreilor din nenumărate colțuri ale lumii, din ţările arabe, Etiopia, țările Europei de Est, statele succesoare ale fostei Uniuni Sovietice, Congresul Mondial Evreiesc a stat alături și a sprijinit Statul Israel.

Învățăm din trecut să reparăm viitorul

În anul 1975 excelentul și longevivul președinte al WJC, Nahum Goldmann a împlinit vârsta respectabilă de 80 de ani și a cedat fotoliul prezidențial, după o îndelungată și binecuvântată activitate, lui Edgar Bronfman, secondat de Israel Singer ca director executiv. Meritele incontestabile  ale WJC în perioada președinției lui Bronfman sunt  cele legate de consolidarea relațiilor cu ONU și creșterea prestigiului organizației. După încheierea mandatului său, în 2007, a fost ales actualul președinte Ronald Lauder  secondat de Ronald Singer, în calitate de vicepreședinte și Director General.

Născut la Cernăuți (în 1956) fosta capitală a Bucovinei, un oraș legendar în istoria evreilor din România interbelică, Singer este un conducător cu experiența câștigată în serviciul celor mai importanți premieri ai Israelului (Rabin, Peres, Shamir și Nataniahu) și este conștient de importanta lui misiune într-o perioadă în care – din  păcate – recrudescența antisemitismului este o amenințare reală, nu doar în Europa, ci și în Statele Unite, ca să nu mai vorbim de alte zone ale lumii unde inclusiv ”dispariția Statului Israel de pe hartă” a devenit un slogan rostit frecvent.

Antisemitismul, chiar mascat sub diverse forme (antisionism, anti-israel )  ca și rasismul, intoleranța religioasă, extremismul sălbatic au devenit amenințări crescânde  la adresa democrației, libertății, statelor de drept și dezvoltării.  Înțelegând  pericolul acestor amenințări,  nu doar la adresa evreilor și altor minorități, ci inclusiv la adresa ordinii sociale, au fost inițiate forme de protecție potrivite pentru prevenire. Congresul american a aprobat, încă din perioada președinției lui George Bush, instituirea unui Oficiu pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului, în cadrul Departamentului de  Stat. Exemplul a fost urmat de multe alte state,  mai cu seamă europene. Recent, președintele Trump, a numit în funcția de Emisar  Special și Coordonator pentru Combaterea Antisemitismului, pe Elan Carr un jurist și om politic important din California.

Prima reuniune internațională a ”Emisarilor Speciali pentru Combaterea Antisemitismului”

a avut loc la București în zilele de 17 și 18 iunie. La această întâlnire organizată de Congresul Mondial Evreiesc, avându-l în frunte pe Robert Singer, au participat ca invitați președinți ai comunităților (federațiilor de comunități) din 50 de țări, în majoritate europene. Firesc, deoarece organizarea întâlnirii s-a făcut împreună cu  Guvernul României, în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului EU.

Dincolo de aspectele pozitive legate de promovarea imaginii României printr-o organizație internațională atât de cunoscută, recunoscută și de ce să nu zicem, influentă cum este WJC, au fost dezbătute de către oameni competenți în fața unui auditoriu important, format din oameni, tot foarte competenți, problematica acută a viitorului diasporei evreiești dar și a diasporei în general care devine din ce în ce mai mult o  mare problemă curentă a lumii.

Tiberiu Roth,

20 iunie 2019