File din istoria evreimii clujene…a VII-a oară

Încă sunt prea aproape de eveniment ca să pot arunca o privire retrospectivă, (cât de cât obiectivă) însă îndrăznesc să spun că satisfacţia obiectivului îndeplinit (şi sper că bine realizat) îi conferă valoare adăugată răstimpului febril al pregătirilor, când totul se aglomerează în preajma termenului limită – al acelui deadline cu nume atât de sugestiv – când simţi că nu mai pridideşti şi mai sunt atâtea de făcut! În acelaşi timp nu pot să nu contorizez cu oarecare mândrie că s-a încheiat şi cea de a şaptea ediţie a simpozionului File din istoria evreimii clujene, început în 2011 – de echipa (dream team?): Robert Schwartz, Andrei Zador, Ladislau Gyémánt şi subsemnata – în speranţa restituirii unor crâmpeie din istoria evreimii clujene, numeroase şi prospere, spulberate de Holocaust, reclădite din cenuşă şi apoi tot mai împuţinate…

Stand cu volumele primelor şase ediţii al simpozionului. În faţa standului Attila Iakob, muzeograful care a ajutat la organizarea simpozionului

Cele şase ediţii anterioare s-au concretizat în şase volume (dublate fiecare de ediţia în limba maghiară) conţinând lucrări care contribuie cu piese importante în amplul puzzle al Istoriei evreilor din Cluj, o viitoare lucrare foarte necesară şi mult aşteptată.

Despre simpozion

Ediţia a VII-a a Filelor din istoria evreimii clujene s-a desfăşurat sub genericul comemorării a 75 de ani de la deportarea la Auschwitz a celor peste 18.000 de evrei din Cluj şi împrejurimi şi a avut ca tematică generală: personalităţi evreieşti ale teatrului şi filmului din Cluj; presă şi gazetari evrei.

Seria de manifestări organizată de Comunitatea Evreilor Cluj, în parteneriat cu Consiliul Municipal şi Primăria Cluj-Napoca, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Muzeul de Artă Cluj, a reunit participanţi din ţară şi din Israel care au prezentat expuneri din cele mai interesante.

În prim plan profesorii Ladisalu Gyémánt şi Michael Shafir

Evenimentul a început cu lansarea celui de al VI-lea volum al seriei File din istoria evreimii clujene, în cele două versiuni: română şi maghiară.

Prima secţiune – moderată de istoricul Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă Cluj – a fost dedicată teatrului şi filmului. Au fost evocate personalităţi de excepţie ale scenei dramatice şi ecranului, precum György Kovács – prezentat din perspectiva istoricului (György Gaal) şi al rudei apropiate (Johanan Vass, Israel) – şi Alexandru Szinberger – prezentat din perspectiva colaboratoarei apropiate (Adrienne Laskay). Lucrarea lui Daniel Lőwy  s-a ocupat de istoria efemeră a Teatrului Evreiesc din Cluj (1940-1944) care a funcţionat în perioada prigoanei antievreieşti, mulţi dintre actorii acestei scene pierind în Holocaust. Galeria personalităţilor scenei a fost completată de un film (Filmjáték Mozifalván [Scene de film la Cinemeşti]) – realizat de  Gábor Xantus – despre epoca de aur a producţiei de film din Clujul anilor 1913-1920, dominată de personalităţi evreieşti de prim rang: Jenő Janovics, Mihály Fekete, precum şi viitoarele glorii ale cinematografiei mondiale: Mihály Kertész (Michael Curtiz) şi Sándor Korda (Sir Alexander Korda).

Johanan Vass evocă figura renumitului artist György Kovács

Secţiunea dedicată presei evreieşti din Cluj – moderată de Zoltán Tibori Szabó, profesor universitar şi publicist – s-a concentrat pe istoria ziarului Új Kelet, fondat la Cluj cu 101 ani în urmă. Expunerea lui Andrei Zador a vizat perioada interbelică a acestei publicaţii, mai întâi hebdomadar şi apoi cotidian, care a jucat un rol esenţial în istoria socială, culturală şi sionistă a Clujului şi Transilvaniei, în timp ce Maria Markovits, invitată din Israel, a trecut în revistă perioada israeliană a aceluiaşi cotidian (care a făcut alyiah în 1946) şi continuă să apară şi în zilele noastre.

Maria Markovits şi Andrei Zador vorbsc despre istoria ziarului Új Kelet

Dacă la ediţiile trecute au fost reconstituite listele  medicilor evrei şi întreprinderilor industriale cu referinţă evreiască, la ediţia actuală Orsolya Nagyi a prezentat o listă cu publicaţiile evreieşti din Transilvania. În acelaşi timp a scos în evidenţă soarta vitregă pe care regimurile totalitare le-au rezervat-o acestor reviste, buletine şi almanahuri, astfel încât mai bine de jumătate au dispărut din biblioteci şi arhive.

Orsolya Nagyi prezintă lista publicaţiilor evreieşti din Transilvania

Lya Benjamin a zugrăvit portretul esteticianului, criticului şi publicistului Gyula Csehi, subliniind atitudinea sa antidogmatică, în timp ce scriitorul Constantin Cubleşan a prezentat o evocare lirică a lui Vasile Grunea – un soldat literar. Această evocare a fost completată de filmul portret realizat de subsemnata,  despre acelaşi neobosit slujitor al Tribunei şi radioului clujean, de la a cărui dispariţie se împlinesc 10 ani acum, tocmai acum,  în iunie.

Vasile Grunea (1926-2009), evocat într-un film portret

Jurnalista Emese Vig a vorbit despre două decenii de presă evreiască clujeană: emisiunea de televiziune Shalom începută în 1999 care continuă şi în prezent, în cadrul Transilvaniei Policrome, difuzate pe TVR3 şi TVR Cluj.

Despre Comemorare

De zeci de ani, festivitatea de comemorare a martirilor clujeni ai Holocaustului a fost găzduită de Templul Memorial al Deportaţilor, a cărui soartă s-a împletit strâns cu cea a enoriaşilor  săi.   În iunie 1944, când  evreii îmbarcaţi în vagoanele de vite erau transportaţi către Auschwitz, maiestuoasa sinagogă în stil maur a fost grav avariată de o bombă. De câteva luni bune, sinagoga reclădită şi retârnosită în 1947, este supusă unui amplu proces de renovare, motiv pentru care festivitatea de comemorare a celor 75 de ani a avut loc tot în ambianţa primitoare a Muzeului de Artă din Cluj.

Supravieţuitorii clujeni ai Holocaustului: Vasile Nussbaum, Judith Mureşan, Vasile Székely, Zsuzsa Lendvai, Robert Schwartz

Ceremonia integrată în simpozion a început cu depunerea florilor şi pietrelor amintirii la Monumentul Memorial al Martirilor Holocaustului, din Parcul Caragiale şi a continuat cu impresionantul moment când şase supravieţuitori ai Hoolocaustului ( Judith Mureşan, Zsuzsa Lendvai, Vasile Székely, Vasile Nussbaum, Robert Schwartz şi micuţa Maia Moscovits – în  numele Marianei Kardos, în vârstă de 105 ani) au aprins cele şase lumânări în memoria celor şase milioane de victime ale Holocaustului. Au fost intonate rugăciunile în cinstea celor pieriţi şi au fost rostite alocuţiuni, de către Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor, şi Emeric Ronai, oficiantul de cult al comunităţii.  

Sub privirea atentă a lui Emeric Ronai, Maia Moscovits aprinde lumânarea în numele Marianei Kardos, supravieţuitoare a Holocaustului în vârstă de 105 ani.

De astă dată, colecţionarul clujean Andrei Klein – care a contribuit la mai multe ediţii ale simpozionului cu expoziţii de documente şi obiecte din cele mai interesante – a  expus fotografii dintr-un album de desene despre Holocaust, realizate între 1942-1945, de către un artist plastic al vremii, al cărui nume (sau pseudonim) este D. Izraely. Albumul cu aceste desene a apărut în 1947, cu o prefaţă de Ervin Ditrói.

Panouri cu desenele lui G. Israeli

Secţiunea dedicată memoriei Holocaustului – moderată de istoricul Ladislau Gyémánt – a cuprins două expuneri foarte interesante. Zoltán Tibori Szabó, directorul Centrului de Studii de Holocaust şi Genocid, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la Universitatea Babeş-Bolyai, a prezentat pe larg resursele de documentare pe care acest centru le pune la dispoziţia cercetătorilor în domeniu, iar profesorul Michael Shafir a ţinut o amplă prelegere despre metamorfozele negaţionismului.

În finalul comemorării soliştii Corului Shira Hadasha, al Comunităţii Evreilor Cluj – Alexandra Rebeca Iancu, Andrei Verő, Sulamita şi Vasile Socea, Ofelia şi Gheorghe Eisikovits – sub conducerea muzicală a prof. Ecaterina Halmos,  au interpretat piese din repertoriul evocator al Shoah.

Anul acesta la Monumentul Mdemorial al Martirilor Evrei Deportaţi din Cluj au fost depuse două coroane de flori: din partea Consulatului General al Ungariei şi a Comunităţii Evreilor Cluj…

Din păcate, comemorarea emoţionantă şi plină de învăţăminte, a avut şi un aspect care ne-a pus pe gânduri. La momentul comemorativ de la Monumentul Memorial al Deportaţilor nu a fost reprezentat – la  nici un nivel – nici Consiliul Municipal Cluj-Napoca, nici Consiliul Judeţean Cluj şi nici Prefectura Cluj. Ne-am bucurat să-i avem alături, din nou, pe excelenţa sa Lajos Mile, consulul general al Ungariei la Cluj şi pe Ingo Tegge, directorul Centrului Cultural German din Cluj

Foto: Andrei Klein, Nagyi Orsolya, Szilárd Serestély

Andrea Ghiţă

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

6 Comments

  • Ilia Ehrenkranz commented on June 22, 2019 Reply

    Primesc cu plăcere, dragă Andrea, propunerea de a scrie despre cum l-am cunoscut pe Fischer Pista, dar o să-mi ia câtva timp să-mi adun gândurile, amintirile și poate unele vechi fotografii..

    • Andrea Ghiţă commented on June 22, 2019 Reply

      Abia aştept! Cred că va fi un articol foarte interesant şi pentru cititori.

  • Johanan Janos Vass commented on June 22, 2019 Reply

    FILMUL LUI FISHER PISTA DESPRE KOVACS GYURI E LA MINE IN ARHIVA. OCAZINAL O SA VEDEM CUM POATE FI VIZIONAT.
    VASS JANOS

    • Eva Grosz commented on June 23, 2019 Reply

      Filmul documentar despre Kovács György ar fi deosebit de interesant de văzut . La sfârșitul anilor 60, începutul anilor 70 în perioada studenției mele la Tg. Mureș am apucat și eu să-l văd în rolul doctorului din Unchiul Vania de Cehov. În rolul unchiului Vania era artistul Lohinszky Lorand tot un mare artist, dacă nu mă înșel tot evreu . Spectacol de neuitat.

  • Ilia Ehrenkranz commented on June 22, 2019 Reply

    Mulțumesc Andrea pentru relatarea amănunțită a acestui important eveniment.
    La secțiunea dedicată teatrului și filmului ar merita amintit numele fostului meu coleg Stefan Fischer, operator, regizor și realizator TV. După absolvirea IATC în 1967 el a lucrat la Studioul Al. Sahia. Aici a realizat filmul său de diplomă, un amplu documentar despre întreprinderea clujeană ”Frigotehnica” (unde el însuși lucrase cândva). În anii 70 a trecut la televiziune , la emisiunea în limba maghiară, în redacția condusă pe-atunci de scriitorul Bodor Pal. Printre numeroasele filme și programe realizate aici se numără și un documentar-portret de lung metraj despre actorul Gyorgy Kovacs. (Dacă mai poate fi găsit și recuperat din arhiva TVR vă sugerez să prezentați acest film la viitoarea ediție a simpozionului ). Pe la mijlocul deceniului el a fost invitat la festivalul de la Oberhausen cu un scurt metraj , ecranizarea unei nuvele de-a lui Paskandi Geza. Din această călătorie Pista nu s-a mai întors. S-a stabilit în RFG, la Saarbruecken. Și-a continuat cariera la televiziunea publică ARD ca operator și reporter. A umblat prin lume realizând numeroase reportaje de actualitate și filme etnografice. După pensionare s-a mutat la Budapesta unde a încetat din viață acum câțiva ani.

    • Andrea Ghiţă commented on June 22, 2019 Reply

      Dragă Ilya, şi eu l-am cunoscut pe Fischer Pista şi au apărut mai multe articole legate de el în Baabel. El a fost cel dintâi care a adus echipamente TV la nou înfiinţatul studio TVR Cluj, în iarna lui 1990. Ani de zile am lucrat cu videorecorderele VHS aduse de el…L-am întâlnit când a filmat un portret al regretatului Randolph Braham. I-am citit şi cartea de proză foarte scurtă, de “1 minut”. Pista nu a lucrat efectiv la Cluj, dar merită să fie evocat la un viitor simpozion. NU am ştiut că a făcut un film despre György Kovács, o să încerc să văd dacă există în arhiva TVR sau poate chiar este deja postat pe Internet. M-ar bucura dacă ai povesti într-un articol despre István Fischer, aşa cum l-ai cunoscut tu.
      Iată cele două articole apărute despre István Fischer în Baabel:

      Daniel Lőwy: Viaţa şi moartea unui regizor de film
      https://baabel.ro/2015/03/daniel-lowy-viata-si-moartea-regizorului-de-film/
      Andrei Zador: Tot despre István Fischer, dar nu numai
      https://baabel.ro/2015/04/tot-despre-istvan-fischer-dar-nu-numai/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *