De la Biblia lui Gutenberg, la nano-biblie

Motto: Dezvoltarea intelectuală trebuie să înceapă când te naști și să se termine numai când mori . Albert Einstein (1879 – 1955)

De la Biblia-carte la Biblia-cip

Inventarea mașinii de tipărit cu matriță mobilă – circa anul 1439, de către cuplul Johannes Guttenberg și Andreas Dritzehn – a fost benefică: în 30.09.1452, Vulgata[1], este prima carte care a văzut lumina tiparului, imaginea din stânga. Biblia lui Gutenberg este o carte de format mare, folio, pe pergament, cu 1286 de pagini, fiecare exemplar cântărind 7 kg. În imaginea din dreapta, figura 1, punctul negru de pe vârful degetului arătător, un cip, este nano-Biblia, o Biblie super-miniaturală.

Pentru a ajunge la această performanță high-tech de scris miniaturizat, au trecut peste 500 de ani.

Evoluția scrisului în ultimii 500 de ani

Tendința de miniaturizare a cărților, inclusiv a Bibliei, a constituit energia de activare pentru evoluția scrisului. Iată o scurtă trecere în revistă a diverselor etape ale acestei evoluții:

* formatul miniaturalde carte, figura 2.

* formatul electronic: CD Bible, Biblia pe tabletă, Biblia pe Disk On Key, megavoice (pentru nevăzători), etc.

* micro-Biblia: realizată în 2012 de firma Dr. Sauter din Lindau, Germania, pe un microcip de 4 x 4 x 0,7 mm, a fost cea mai mică Biblie (Vechiul și Noul Testament, 860 pagini); literele măsoară 1/1000 mm (1 µm), iar pentru citire e nevoie de un mini-microscop x60, figura 3.

Fig.2
Fig.3

Pentru a putea dezvolta subiectul în continuare, vor fi definite câteva noțiuni

  • Nanometrul (nm) este o unitate de măsură a lungimii, egală cu o miliardime dintr-un metru (1 nm = 10-9 m);
  • Pentru a ”grava” litere de asemenea (nano-)dimensiuni, în locul tradiționalei perechi de scule dăltiță-ciocănel, se utilizează un dispozitiv FIB (Focused Ion Beam), respectiv un fascicul concentrat de ioni de galiu. Principiul de ”gravare”-”frezare” (mill) este prezentat în figura 4.
  • Această metodă este curent utilizată în nanotehnologie, adică știința și tehnologia miniaturizării.
Fig.4

Pentru a citi un text scris la nano-dimensiuni, trebuie folosit un microscop de tip SEM (Scanning Electron Microscope).

Nano-cartea, publicată de Robert Chaplin (2007) a fost certificată de Guinness World Records (2013) drept cea mai mică reproducție a unei cărți tipărite, figura 5.

Fig.5

Ea a fost realizată în laboratorul Nano Imaging de la Universitatea Simon Fraser din Vancouver (British Columbia, Canada). Dimensiunile ei: 0.07 mm x 0.10 mm (70 µm x 100 µm). Literele au fost înscrise pe 30 microtablete de siliciu single cristal, utilizând tehnica FIB, fascicul focalizat de ioni de galiu având diametrul de 7 nm. A fost editată în doar 100 de exemplare, costul fiind de $15,000 (cca £10,000).

Nano-Biblia Ebraică (The Jerusalem Nano Bible), prima nano-Biblie, apare în figura 1, ca punctul negru din vârful degetului. Este este un cip de siliciu de 0.5mm x 0.5mm, placat cu un strat de aur de 20 nm grosime. A fost concepută și realizată în laboratoarele Institutului de Nanotehnologie și Centrul de Nanoelectronică din cadrul Tehnionului (Institutul Politehnic) din Haifa.

Pentru realizarea ei trebuiau gravate peste 1,2 milioane de litere (peste 300,000 cuvinte) într-un spațiu de doar 0.5 x 0.5 mm. A fost aleasă soluția de depoziție a stratului de aur pe plăcuța de siliciu cenușiu-închis, obținându-se un contrast contrast dintre cele două culori (figura 6, imaginea din dreapta). În cursul procesului de “gravare”, fasciculul concentrat de ioni de galiu ”forează” stratul de aur până la contactul cu substratul de siliciu, (figura 6, imaginea din stânga). ”Creionul” galben cu vârf ascuțit, având funcția de ”gravare”a literelor, (imaginea din mijloc) reprezintă fasciculul concentrat de ioni de galiu.

Fig.6

Citirea se face la microscopul electronic, figura 7.

Fig.7

Literele “gravate” aparțin unui font unic pentru această tehnologie. Pentru scrierea literelor a fost dezvoltat un software special. Procesul de “scriere” (milioane de semne) durează cam o oră și jumătate.

În 2009 Papa Benedict al XVI-lea a făcut o vizită în Israel și cu această ocazie fostul președinte al Statului Israel, Shimon Peres, a oferit înaltului oaspete primul exemplar de Nano-Biblie realizat, figura 8.

Figura 8

În 2015 Jerusalem Nano Bible a primit nominalizarea pentru cea mai mică Biblie din lume din partea The Guinness Book of World Records.

Printre altele au fost realizate și o serie de nano-Biblii sub formă de pandantive. În afară de Nano-Biblia Ebraică de Ierusalim se găsesc și nano-Biblii în alte limbi: engleză, rusă, franceză, germană, spaniolă, latină, chineză, portugheză, etc.) și chiar nano-Biblii în diverse variante (Vechiul și Noul Testament sau numai, Noul Testament), precum și în diverse versiuni de traducere (American Standard Version, King James Version, International Standard Version, etc.) dar și design divers, figura 9.

Figura 9

Având în vedere că pentru citirea nano-Bibliei este nevoie de un microscop electronic, se pune întrebarea câtă energie a fost investită în acest proiect și dacă a meritat efortul. Cu alte cuvinteunde/care/cât e gheșeftul???

Proiectul Nano-Biblia de Ierusalim, propus Ministerului Israelian al Științei și Tehnologiei, făcea parte dintr-un program educațional destinat în mod special tinerilor. Proiectul a fost aprobat și sponsorizat de minister. Programul educațional urmărea creșterea interesului tinerilor pentru nanoștiință și nanotehnologie.

Eu consider că răspunsul la întrebarea „unde/care/cât e gheșeftul?” este cuprins în afirmația din motto: ”dezvoltarea intelectuală trebuie să înceapă când te naști și să se termine numai când mori. Investiția în proiectul Nano-Biblia de Ierusalim, reprezintă o investiție fără profit imediat, însă cu ”rază lungă de acțiune”: a stropi creierul copiilor cu “stropitoarea științei” încă din fragedă copilărie… figura 10.

Figura 10

La această concluzie am ajuns după ce am vizitat în câteva rânduri expoziția Nano-Biblia, deschisă la Muzeul Israel din Ierusalim la începutul lunii februarie 2016, figura 11. Am văzut clase întregi de elevi, dar și numeroși vizitatori veniți cu nepoții, printre care eram și eu. Am auzit întrebările puse ghidului, interesul cu care era accesat microscopul electronic; era mult mai mult decât un ”spectacol” DEOSEBIT de reușit.

Figura 11

Apendice

Până nu demult exista un MARE semn de întrebare: toate Bibliile aflate în circulație au “certificat de autenticitate”? Cu alte cuvinte: există texte originale, antice cu care Bibliile actuale ar putea fi comparate? Da! Sunt Manuscrisele de la Marea Moartă.

Descoperirea acestor manuscrise – între 1947 și 1956, în mai multe grote de lângă ruinele Qumran – este considerată cea mai importantă descoperire de acest fel, de la descoperirea (în 1844 și în 1859) a tezaurului de manuscrise aflate în mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai.

Studierea celor peste 950 de manuscrise descoperite a confirmat autenticitatea textelor Bibliei ebraice. Manuscrisele datează din perioada 250 î.e.n. – 70 e.n. Textele sunt scrise în ebraică și aramaică pe piei tăbăcite și papirusuri, multe dintre ele fiind relevante și pentru înţelegerea contextului istoric al originilor creştine.

Manuscrisele sunt expuse la Muzeul Israel din Ierusalim, în Pavilionul Cărții. Iar Nano-Biblia, complement contemporan al Manuscriselor de la Marea Moartă, a fost expusă în imediata apropiere a Manuscriselor, pentru a oferi vizitatorului interesat ocazia unică de a examina evoluția tehnologică a Bibliei din antichitate (scriere pe papirus) până în epoca actuală (”scriere” pe un cip).

Aceeași idee este prezentată în figura 12.

Figura 12

Imaginea leagă trei elemente principale:

  • planul de jos reprezintă unul din manuscrisele de la Qumran;
  • în planul superior este reprezentată Nano-Biblia;
  • planul intermediar reprezintă legătura în timp, de peste 2.000 de ani distanță, dintre cele două elemente. Această legătură este realizată prin trunchiul de copac ale cărui rădăcini își trag hrana creației din sulurile descoperite în grotă. Trunchiul constituie “pântecele tehnologic” de miniaturizare din care rezultă “fructul” – Nano-Biblia. Ea este dăruită omenirii, acel punct roșu din imagine, de către mâna de om “răsărită” printre ramurile care cresc din trunchi.

Impactul produs de apariția Nano-Bibliei este explozia de lumină care se propagă în univers și reprezintă cultura, știința și învățătura.

Unitatea de compoziție a imaginii de pe copertă este întregită cu imperativul Său, conform cu versetul biblic (Cuvintele) Să fie săpate cu o daltă de fier şi pe plumb, săpate-n stâncă pe vecie! (Iov 19:24).

Imaginea va apărea pe coperta noii mele cărți, Premiere pe scena biblică în curs de finalizare. Imaginea este rodul cooperării creative cu maestrul Dan Covătaru, profesor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, personalitate de anvergură, binecunoscută și apreciată, nu numai în cercul strâns de specialiști. Prietenia noastră se păstrează nealterată încă de când eram colegi de bancă la școala elementară.

Referințe bibliografice


[1] Vulgata reprezintă compilarea Bibliei (Vechiul și Noul Testament) în limba latină, realizată între anii 390-405 d.Hr., rezultat al eforturilor Sfântului Ieronim.

Strul Moisa

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • Dr. George ARGHIR commented on July 30, 2020 Reply

    Dr. Strul Moisa este un erudit cercetator in domeniul stiintei materialelor. Are multimple cercetari de baza in domeniu.
    A publicat cartea “Biblia si Metalurgia” dovedind o cunoastere profunda a bibliel, legatura cu materialelelor cunoscute in cele doua testamente, referinte in dezvoltarea cunostintelor – arheologie biblica – in perioadele respective.
    Dr Moisa trece in articolul de fata in prezentarea tiparirii bibliei, de la Gutemberg la miniaturiarea ce necesita microscop electronic cu marire de 30.000 ori pentru a putea fi citit textul. Desigur, nu oticecititot al bibliei dispunde de un asemenea microscop, insa realizrea stiintifica este enorma. Miniaturizarea unui ext a juns la nivelul ca pe ceva de ordinul unui miimetru patrat se pot tipari 800 pagini de tezt. Stiintific si tehnic este un salt enorm demn de admirat.
    Felicitari realiztorilor. Oare se va pute ajunge la miniaturizari, ale literelor, textelor, de ordinul atomilor, prin electronii de pe straturile/substraturile energetice?

  • Andrea Ghiţă commented on July 24, 2020 Reply

    Cred că importanţa nano-bibliei rezidă în validarea faptuiui că dimensiunile Creaţiei transcend spaţialitatea.

  • Tiberiu Ezri commented on July 23, 2020 Reply

    Intr-adevar o realizare tehnica deosebita, dar ca sa citesti o nano biblie ai nevoie de niste Tera ochelari.

    • Strul Moisa commented on July 24, 2020 Reply

      Stimate D-le Profesor, ați fost primul care a ”percutat” la replay.
      Revenind la replica Dvs, aveți PERFECTĂ dreptate: într-adevăr, Jerusalem Nano Bible reprezintă o realizare tehnica deosebită; și, precum ați menționat, pentru a citi o nano biblie, ”redactată”/imprimată în orice limbă, e nevoie de microscop electronic. Pentru unii, a avea un pian cu coadă în locuință (la bloc, vilă, etc), posibil constituie un oarecare tip de”moft”; desigur, dacă ușa de intrare permite introducerea pianului-”mobilă”. Pentru alții, constituie un instrument de lucru: exerciții, creație; eventual, chiar un dineu pe fond muzical (Șostakovici, Ravel, Chopin, Enescu). Desigur, astăzi, o ”mobilă casnică” de tip microscop electronic încă nu se poartă, datorită a cel puțin 2 cauze: (*)valoarea investiției și (**) numărul mic de nano-cărți ce pot fi achiziționate pe piață. Posibil că se cere a fi inclusă o cauză/condiție suplimentară: (***)proprietarul ”sculei” să fie o persoană specializată în manipularea”sculei”, dar și în (nano-)cercetare!!! Intenția realizării Jerusalem Nano Bible a fost, din start, cu un total non-profit: creșterea interesului tinerilor pentru nano-știință și nano-tehnologie
      Teza vehiculată acum circa 30 de ani (plus-plus), anume faptul că parte din aulele universitare construite (la care trebuie incluse cheltuielile ulterioare inerente de întreținere) nu-și vor avea rostul, se observă cu pregnanță în actuala ”constelație” a pandemiei CORONAVIRUS: pare-se că cele consemnate în cartea lui Alvin Tofler Șocul viitorului, (apărută în Edit Politică/seria Idei contemporane, anul 1973, tradusă după originalul în limba engleză FUTURE SHOCK 1970) sunt deja depășite. Desigur, mă refer la învământul universitar de la distanță. Excepție sunt laboratoarele practice – nicidecum teme demonstrative/de la distanță -, la care studentul ”simte”, ”pipăie” și ”trăiește” efectiv fenomenul din tema experimentată; iar în această categorie sunt și laboratoarele cu teme ”nano”. Iar nano-biblia a constituit una din etapele de pregătire (a tinerilor pentru nano-știință și nano-tehnologie), pentru a depăși (mai) cu ușurință Șocul viitorului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *