Evreimea maghiară (VI). Situația actuală. Evrei maghiari de renume național și internațional.

La ora actuală în Ungaria mai trăiesc circa 100.000-120.000 de evrei, conform unui studiu sociologic din 2017. Din totalul populației evreiești, aproximativ 80% trăiește la Budapesta, cca. 80.000 de suflete. Aceste cifre se referă la cetățenii maghiari care au cel puțin un părinte evreu.

Căsătoriile mixte reprezintă 65%, ceea ce corespunde trend-ului general de asimilare a evreimii europene de după Holocaust. Într-un recent studiu al Congresului Evreiesc European, populația evreiască a bătrânului continent numără puțin peste un milion de membri, un minim similar cu cel din Evul Mediu, după prima epidemie de ciumă.  

Doar cca. 3000 de evrei maghiari practică activ religia mozaică. Majoritatea evreilor maghiari – 76% au o diplomă universitară și au o atitudine pozitivă față de Israel. Cca. 20% dintre ei se interesează cu privire la posibilitatea de a emigra în Israel, dar numai 200-300 pe an fac pasul decisiv și ajung în patria istorică. O parte dintre ei se întorc după 2-3, neputându-se adapta la realitatea din Israel. Cca. 3000 de evrei unguri și 5000 de israelieni au nu numai dublă cetățenie, dar și dublă rezidență, făcând naveta între Budapesta și Tel-Aviv.

Din punct de vedere al conștiinței identitare, majoritatea evreilor maghiari, 72% consideră tradiția și obiceiurile iudaice, cultura evreiască și Holocaustul componentele specifice ale evreității. Sub 20% apreciază ca element esențial al identității apartenența etnică la poporul evreu și la patria lui milenară, Israel.

Evreii nu sunt printre cele 13 minorități naționale oficiale, ci doar unul din cele 14 culte recunoscute de Statul Ungar.

Evreimea maghiară are patru instituții de cult autonome:

-Federația Comunităților Evreiești din Ungaria – MAZSIHISZ, cea mai reprezentativă, care comunică oficial cu autoritățile de stat în toate chestiunile bilaterale, acuzată de practici totalitare, sechele comuniste și uneori corupție.

-Comunitatea Israelită Unitară din Ungaria – EMIH, noua vedetă a armoniei interetnice și ecumenismului, preferată de guvernul Orbán

-Comunitatea Israelită Ortodoxă Autonomă din Ungaria

-Comunitatea Sim Shalom a Evreimii Progresive.

În Ungaria există 42 de sinagogi unde se desfășoară slujbe religioase zilnice și încă 38 unde au loc servicii divine în timpul marilor sărbători iudaice. Din cele active, 24 se află la Budapesta din care amintesc celebra Sinagogă Neologă de pe Dohány utca, cel mai mare lăcaș de cult evreiesc din Europa și al doilea din lume după Temple Emanu-El din New York. Această sinagogă de mare prestigiu, construită în fostul cartier evreiesc, a fost construită în stil maur de arhitectul german Ludwig Förster. Ea are 3000 de locuri și este una din principalele atracții turistice și culturale ale Budapestei. În același complex arhitectural dat în folosință la 1859, se află Muzeul Evreiesc, construit pe ruinele casei unde s-a născut Theodor Herzl. La câteva sute de metri se află sinagoga monumentală de pe strada Rumbach, redeschisă recent cu sprijinul financiar și logistic al Statului Maghiar.

La Budapesta își desfășoară activitatea câteva instituții de învățământ evreiești, printre care:

-Institutul Rabinic (ORZSE) faimos pe tot mapamondul

-Școala Fundației Americane, în cartierul evreiesc

-Liceul Anna Frank, respectiv Colegiul Scheiber Sándor

-Liceul Comunitar Lauder Javné, finanțat de Fundația Lauder, a magnatei industriei cosmetice, Estéé Lauder, evreică originară din Budapesta

-Școala Generală bilingvă maghiaro-ebraică Bét Menachem

-Centrul de învățământ iudaic Chabad Lubavics.

Rețeaua instituțiilor sociale și umanitare este demnă de invidiat pentru orice comunitate din diaspora: Spitalul MAZSIHISZ, Policlinica Comunitară, trei cămine de bătrâni la Budapesta, câte unul la Szeged și Pécs, trei cluburi pentru vârstnici la Budapesta și o tabără de vară a comunității la Balatonfüred. La Budapesta există patru cantine sociale, unde membrii săraci ai comunității primesc o masă gratuită, haine și produse de primă necesitate.  

În capitala maghiară există instituții culturale evreiești de marcă:

-Bálint Ház, cu activități și simpozioane pentru tineret, vârstnici, festivități cu ocazia sărăbătorilor religioase,

-Spinoza cu restaurant specific, teatru, concerte și conferințe susținute de personalități eminente evreiești și neevreiești de pretutindeni,

-Galéria Judaica – sală de expoziții cu obiecte de artă, de cult, pictură, sculptură și arte vizuale iudaice,

-Golem – teatru evreiesc de avangardă,

-Arhiva Istorică a Cartierului Evreiesc,

-Institutul Cultural Israelian cu documente și expoziții permanente despre Israelul contemporan.

-Muzeele Evreiești și centrele de documentare de talie mondială de pe lângă sinagogile din străzile Dohány și Páva.

Printre permanențele culturale evreiești budapestane amintesc renumitul Festival Cultural Evreiesc, desfășurat anual cu participarea a diverse celebrități culturale, artistice și muzicale locale și internaționale. Trebuie să enumăr și săptămânalele Új Kelet, Szombat, Új Élet, precum și periodicul MAZSIHISZ, Múlt és Jövő, postul de TV local Hét.  

Pentru a oferi o imagine de ansamblu a vieții evreiești din Ungaria, trec în revistă câteva organizații civile ale evreimii maghiare: Hasomer Hatzair – organizație sionistă pentru tineret de stânga cu tradiție în Ungaria, Mozaik, Kidma, Clubul Sportiv Maccabi cu rezultate remarcabile la scrimă și atletism, Uniunea Comunităților și Organizațiilor Evreiești din Europa Centrală și de Est (al cărei vicepreședinte este colegul nostru de Baabel, Róth Tiberiu), Alianța Sionistă din Ungaria, B’nai Brith, WIZO, Asociația Culturală Evreiască Maghiară (MAZSIKE), Asociația foștilor Luptători Evrei Maghiari pentru Libertate (MAZSISZEM) etc.

Pentru a ilustra contribuția evreimii maghiare la dezvoltarea și prosperitatea Ungariei și a lumii, voi recurge la enumerări și liste poate lungi, lăsând la latitudinea cititorului să aprecieze volumul și calitatea acestei contribuții majore, după modesta mea opinie.

Iată lista câștigătorilor premiilor Nobel, evrei unguri de origine, 11 la număr, din totalul de 15 foști cetățeni maghiari, laureați ai acestuia:

  1. Avram Hersko (Herskó Ferenc), Chimie, 2004
  2. Bárány Róbert, Medicină, 1914
  3. Gábor Dénes, Fizică, 1971
  4. Harsányi János, Economie, 1994
  5. Hevesy György, Chimie, 1943
  6. Kertész Imre, Literatură, 2002
  7. Milton Friedman, Economie 1976
  8. Polányi János, Chimie, 1986
  9. Wigner Jenő, Fizică, 1963
  10. Wiesel Elie, Pace, 1986 – născut la Sighet în 1929, într-o familie de evrei ortodocși, cu limba maternă idiș și maghiară. A fost deportat de autoritățile hortyste la Auschwitz, apoi eliberat de la Buchenwald s-a refugiat la Paris. A devenit cetățean francez și american. Opera sa este universală, dorea să nu fie revendicat nici de România, nici de Ungaria, chiar dacă a recunoscut și sublimat artistic aceste rădăcini.
  11. Louise Glück, Literatură 2002 – originară din Valea lui Mihai.   

Evreii maghiari au avut un rol decisiv în crearea și dezvoltarea industriei cinematografice americane. Printre cei mai importanți sunt: William Fox (Fried Vilmos), fondatorul studiourilor 20th Century Fox și Adolph Zukor, întemeietorul studiourilor Paramount Pictures. Amândoi provin din familii evreiești sărmane din nord estul Ungariei, care au emigrat în SUA la sfârșitul secolului XIX. Ei au făcut cariere fulminante la New York, pe Broadway, apoi la Hollywood. Pe lângă intuiția genială și simțul artistic desăvârșit în producerea unor filme de referință, cei doi au fost oameni de afaceri deosebiți, cumulând averi colosale. Adolph Zukor a debarcat la 15 ani la New York cu 25 de dolari în buzunar. El a primit Premiul Oscar în 1949 pentru întreaga sa activitate.

Alți doi evrei maghiari s-au ilustrat ca regizori de talie mondială: Sir Alexander Korda (Korda Sándor) și Michael Curtiz (Kertész Mihály). Dintre filmele lui Korda amintesc Elena din Troia, Viața privată a lui Henric al VIII lea, Rembrandt, Richard al III lea. Printre creațiile lui Curtiz se numără Barca lui Noe, Casablanca, Robin Hood, Yankee Doodle Dandy.

Printre marii actori americani cu rădăcini evreiești ungare menționez doar pe cei mai cunoscuți: Tony Curtis (Bernard Schwartz), plecat în copilărie din Mátészalka, Peter Falk – reumitul detectiv Colombo cu părinți originari din Budapesta, Zsa Zsa Gábor – eterna divă a Hollywood-ului, decedată de curând la aproape 100 de ani, prietenă cu mare influență la mai toți președinții americani. Continui lista celebrităților actoricești de la Hollywood cu Harry Houdini (Weisz Erik) marele iluzionist, Leslie Howard, Goldie Hawn, Peter Lorre (Löwenstein László), Béla Lugosi – întruparea memorabilă a lui Dracula, Drew Barrymore, Adrien Brody, Dolly Sisters, Jerry Seinfeld, Ernie Kovács, Mariska Hargitay, Rachel Weisz etc. Printre regizorii și producătorii de aceeași sorginte amintesc pe Zoltán Korda, Andrew Márton (Márton Endre), Emeric Pressburger distins cu premiul Oscar, Jules White (Weisz Gyula) regizor faimos La Columbia Pictures cu 4 premii Oscar, George Cukor regizor cu 3 premii Oscar, Joe Pasternak producător la Universal, distins cu premiul Oscar, Paul Czinner, producător și regizor. Last but not least, producătorul Andy Vajna, fugit în SUA în 1956 ca adolescent singur, urcat pe treptele recunoașterii artistice și ale averii personale cu filmele Rambo, Evita, revenit în Ungaria, un amic apropiat al lui Orbán, finanțator al Fidesz-ului, unul din artizanii noii cinematografii de succes maghiare.

Evreii maghiari au dat lumii fotografi, unii din ei în paralel artiști plastici sau arhitecți: André Kertész (Kertész Andor) – Budapesta – Paris – SUA, care în anii 1920 și-a încercat norocul în Occident, din cauza tradiționalismului și provincialismului culturii maghiare și datorită intrării în vigoare a legilor antievreiești. Alte lumini ale fotografiei universale au fost: Ata Kando (Görög Etelka) – Budapesta – Paris – Amsterdam – California – Londra, Moholy Nagy László (Weisz László) – Mohol, Voivodina – Berlin – Chicago și mai ales Robert Capa (Friedmann Endre), corespondent în Războiul Civil din Spania, operator în US Army, participant la debarcarea din Normandia și în conflictul din Indochina, cu o biografie romantică și aventuroasă demnă de film, mort la doar 41 de ani, când a călcat pe o mină în timp ce filma luptele din războiul coreean.

Trec în revistă doar câteva personalități mondiale de origine evreiască maghiară, care au schimbat evoluția științei și tehnicii globale:

John Neumann (Neumann János), părintele calculatorului electronic, s-a născut la Budapesta în 1903, într-o familie de bancheri. A fost un geniu matematic, primind la 17 ani medalia pentru cel mai bun matematician al țării. A absolvit Filosofia și Matematica la Universitatea din Budapesta și a obținut titlul de doctor în 1926 în Teoria Mulțimilor. În 1927 a devenit profesor universitar la Göttingen. În 1929 a urmat adevărata consacrare la Princeton. În 1937 a primit cetățenia americană. Între 1945 și 1957 a condus proiectul calculatorului electronic. A murit tânăr, de cancer, datorită radiațiilor la care a fost expus în cadrul proiectului de creare a bombei atomice. 

Edward Teller (Teller Ede) s-a născut la Budapesta în 1908. Este printre puținii savanți care a participat atât la crearea bombei atomice, cât și la fabricarea bombei cu hidrogen, fiind considerat părintele acesteia din urmă. La o vârstă înaintată, la întrebarea care este cea mai importantă realizare a vieții sale, el a răspuns ironic: „am fost întotdeauna un democrat convins, astfel încât am pregătit o bombă atomică pentru fasciști și una cu hidrogen pentru comuniști“. A primit înalte distincții americane și internaționale, printre care: premiul Enrico Fermi în 1962, Ordinul Științific Național înmânat personal de președintele Reagan în 1982 și Ordinul Prezidențial pentru Libertate în 2003 oferit de Președintele Clinton.

Bánki Donat, născut Löwinger, 1859-1922, a trăit în Ungaria, inginer și profesor universitar, unul din cei mai mari inventatori ai timpului său în domeniul compresoarelor, turbinelor cu aburi, motoarelor cu ardere internă, inventatorul carburatorului.

Biró László, născut Schweiger, Budapesta 1899 – Buenos Aires 1985, inventatorul pixului, înregistrat în 1938 la Oficiul de Invenții din Budapesta. Din cauza legilor antievreiești s-a refugiat la Paris, apoi la Buenos Aires. Invenția a fost fabricată din 1945 sub numele de Eterpen, apoi Biropen.

Goldmark Péter Károly – Budapesta 1906 – Port Chester 1977, fizician, inginer, părintele televiziunii color. A lucrat alături de Gábor Dénes, laureat al Premiului Nobel, la laboratorul Universității Tehnice din Berlin. În 1940, a lansat primul televizor. În cursul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat în industria de apărare a SUA, dezvoltând sisteme de bruiere a radarelor.

Kármán Todor, alias Kleimann, Budapesta 1881 – Aachen 1963, inginer mecanic, fizician, matematician care a contribuit în aviația supersonică, la tehnologia rachetelor și a motoarelor hipersonice. L-a avut ca maestru pe Bánki Donat. La doar 32 de ani, în 1913, Kármán conducea Institutul de Aeronautică din Aachen. Din nefericire, Luftwaffe a folosit multe din invențiile sale. Mai târziu a devenit cercetător în US Air Force, în domeniul propulsiei rachetelor balistice, fiind distins de președintele Kennedy. 

Kemény János György, Budapesta 1926 – New Hampshire 1992 – matematician și informatician celebru, refugiat în SUA în 1940, datorită legislației antievreiești, și-a luat doctoratul la Princeton în 1949, devenind apoi asistentul lui Albert Einstein. La doar 29 de ani a devenit directorul Institutului de Matematică din Dartmouth. În anii 80, împreună cu Thomas Kurtz, a creat limbajul de programare Basic. A revoluționat tehnica de calcul, punând la punct sistemul partajării în timp la calculatoare.

Bródy Imre, Gyula 1891 – Auschwitz 1944 – fizician și chimist, dezvoltatorul lămpii cu kripton. A absolvit cu magna cum laude Universitatea Pázmány Péter din Budapesta în 1913. Între 1920 și 1922 a fost asistentul fizicianului evreu Max Nordau de la Universitatea din Göttingen. Lampa cu kripton a fost prezentată în 1936 la Budapesta și a intrat în fabricația de serie la fabrica Tunsgram.

Semmelweis Ignác, Buda 1818 – Viena 1865, faimos medic ginecolog, “salvatorul mamelor“ și declarat de UNESCO drept Membru al Memoriei Universale pentru descoperirile sale legate de importanța dezinfectării mâinilor personalului medical. Astfel s-au redus drastic infecțiile mortale la naștere și după intervenții chirurgicale în general. A fost mebru al Gărzii Revoluționare din Viena la 1848, după care nu și-a putut continua cariera la Viena și s-a întors în Ungaria. În 1851 a devenit medic șef de secție la Spitalul Rókus. Din 1855 a fost numit profesor la Universitatea din Budapesta. În 1857 i s-a oferit o catedră la Zürich, dar el a preferat să rămână acasă. A reușit să reducă infecțiile din spitale la sub 1%.

Evreii maghiari au avut un rol major în crearea și dezvoltarea industriei maghiare (care până în 1918 era parte a economiei Imperiului Habsburgic). Ea a atins un nivel mondial în multe ramuri. Iată câțiva dintre marii industriași: Weiss Manfréd – artizanul industriei constructoare de mașini și armament, devenită în timpul comunismului marea întreprindere Csepel, iar apoi după scenariul binecunoscut din fostele state comuniste, a dat faliment; Goldberger Leó, cel mai mare producător de textile din Ungaria, consilier al Băncii Naționale a Ungariei, capturat de Gestapo în 1944 și deportat la Mauthausen; Richter Gedeon – farmacist, proprietarul a două farmacii în 1901. În 1907 a înființat cea mai uzină de medicamente din Ungaria și din regiune, care funcționează și în zilele noastre. În 1912 a depus la Oficiul de Patente două medicamente noi: Kalmopyrin (aspirină) și Hyperol (tablete pentru o soluție dezinfectantă). Din cauza legilor rasiale, în 1942 a fost dat afară din postul de director general, dar fiind foarte îndrăgit de foștii angajați, și-a condus mai departe fabrica prin intermediari. În 1944 a fost ascuns împreună cu soția de Raoul Wallenberg, dar în decembrie a fost prins de nyilașiști, împușcat și azvârlit în Dunăre; Fischer Mór – artizanul manufacturii de porțelan Herendi, înființată în 1839 în localitatea Herend; Zwack Péter – ultimul vlăstar al faimoasei familii de producători de băuturi spirtoase cu marca Unicum, s-a refugiat din calea comunismului în 1947, fabrica a fost naționalizată și a intrat în declin. Tânărul Péter a făcut carieră în Occident, întâi în SUA, apoi la Viena, Genova și Firenze și încheiată în Ungaria, răscumpărându-și propria companie în timpul privatizării din 1990. Întors la Budapesta a făcut carieră politică în partidul SZDSZ, fiind numit printre altele ambasador al Ungariei în SUA.  

Amintesc în fugă încă câteva personalități de origine evreiască maghiară: Joseph Pulitzer (József Politzer), Makó 1847 – Charleston Harbour 1911, ziarist și editor celebru în SUA, fondatorul premiului acordat jurnaliștilor de excepție; Breuer Marcel – arhitect renumit, unul din întemeietorii curentului Bauhaus; Brody Alexander – om de afaceri, scriitor și expert în marketing; Ernst von Dohnanyi – dirijor, pianist și compozitor; Paul Erdős – matematician; Charles Gati – politolog și universitar; Grove Andrew – inginer, om de afaceri, fost proprietar al Oracle și Intel; Halas George – jucător de fotbal american, proprietar și fondator al clubului Chicago Bears; Lang George –bucătar, proprietarul unui lanț uriaș de restaurante; Lantos Tom – om politic american, zeci de ani deputat în Camera Reprezentanților, influent în politica externă a SUA; Lukács György – filosof marxist; Lukács John – istoric și scriitor; Eugene Ormandy – dirijor și violonist; Schneier Arthur – rabin din New York, filantrop, lobbyst; Sir Georg Solti – dirijor; George Szell – dirijor, compozitor, pianist; Leo Szilard – fizician, participant de bază la proiectul Manhattan; Peter Munk – miliardar canadian; Paul Reichmann – miliardar american și britanic, investitor imobiliar, Paul Soros – miliardar american, proprietar de instalații portuare, fratele mai mare al celebrului filosof, miliardar și speculant bursier, last but not least arhicunoscutul miliardar, filantrop și lobbyst George Soros.

Doi evrei maghiari comuniști nefaști au condus destinele Ungariei; Kun Béla (Kohn Béla), conducătorul de facto al Republicii Sfaturilor din 1919 și Rákosi Mátyás (Rosenfeld Mátyás), liderul Ungariei socialiste între 1947-1956.

Cred că se cuvine să mai amintim două figuri istorice cu aceleași origini: Frankel Leó – unul din Liderii Comunei din Paris din 1871 și Max Nordau – cofondator al Organizației Sioniste Mondiale.

Sute de nume celebre, sportivi, muzicieni, scriitori, artiști și politicieni au rămas în afara articolului, care nu încearcă să fie exhaustiv, prezintă doar un subiect destul de cețoș și semitabuizat. O concluzie însă se impune: vitalitatea, adaptabilitatea și talentele multilaterale ale poporului evreu s-au manifestat cu brio în rândul evreilor maghiari, care n-au fost învinși nici de antisemitism, nici de opresiune și legi rasiale, nici de Holocaust, nici de comunism, ci au continuat să prospere.

Bibliografie selectivă: Wikipedia , Szombat, Új Kelet

Kovács, András: A Kádár rendszer és a zsidók, Corvina kiadó 2019

Romsics,  Ignác: Magyarország története, Akadémia Kiadó, 2015

Nagy, György: Magyarország apróbetűs története, Kossuth Kiadó 2018

George Vigdor

 

 

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

13 Comments

  • George Vigdor commented on November 15, 2020 Reply

    Mulțumesc pentru aprecieri Dna Rozenberg. Fie binecuvântată memoria tatălui Dvoastră. Cert este că evreimea maghiară are cu ce să se mândrească.

    • Veronica Rozenberg commented on November 15, 2020 Reply

      Multumesc 🙂

  • Veronica commented on November 14, 2020 Reply

    Dle Vigdor, chapeau pentru documentata suita de articole inchinata evreimii maghiare.
    Tatal meu Adalbert (Bela) Rosinger ar fi citit cu o deosebita placere ceea ce ati scris, iar cu pleiada impresionanta pe care ati prezentat o, sunt sigura ca s ar fi mandrit, poate si gasit printre ei cunostinte.
    Macar si eu am avut o corespondenta letrica cu rabinul Arthur Schneier, care inpreuna cu alte personalitati americane ale anilir ’70 au contribuit la plecarea din Romania a parintilor mei z”l.

  • Zoltay commented on November 14, 2020 Reply

    Felicitari pentru extrem de bine documentata si obiectiva prezentare. Poate veti dedica un articol si cimitrului evreisc de pe strada Salgotarjani din Budapesta, aflat in momentul de fata in amplu proces de renovare, un loc absolut fascinant si cu monumente de o valoare artistica inestimabila, unde sunt inhumate foarte multe personalitati ale comunitatii evreiesti din Budapesta, areal care va fi propus pe lista
    Locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO

  • George Vigdor commented on November 13, 2020 Reply

    Mulțumesc pentru felicitări și promit ca în lunile următoare, să mai facem un adagio legat de scriitori, artiști, politicieni și gazatari evrei unguri, care n-au încăput nici măcar în limitele prezentului grupaj.

  • Thomas Lewin commented on November 13, 2020 Reply

    Impresionant!Felicitări!Sunt convins că lui Ferike Hoffman/Ephraim Kishon îi veți dedica un capitoll separat.M-am delectat !

  • Beatrice Balgiu commented on November 12, 2020 Reply

    Mai adaug la lista si doi senzationali psihologi Mihaly Csikszentmihalyi si David Rapaport.

    De asemenea, ati vorbit prea putin despre incintatori scriitori ai literaturii maghiare.

  • George Vigdor commented on November 12, 2020 Reply

    Cu mare plăcere, sper să vă mai ofer câteva articole interesante în viitor. Mă onorează că le preluați.

  • BORIS MEHR commented on November 12, 2020 Reply

    INTERESANT, PARȚIAL CUNOSCUT, AM PRELUAT UN FRAGMENT, MULȚUMESC

  • George Vigdor commented on November 12, 2020 Reply

    Cu tot respectul Dna Galambos, Theodor Herzl este amintit la loc de cinste cu fotografie în primul articol din această serie din 3 sept 2020, respectiv fac referiri ample la represiunea curentului sionist din anii de după război, în numărul din 2 oct 2020.

  • George Vigdor commented on November 12, 2020 Reply

    Să dea Domnul să meargă în Israel, dar aici, majoritatea tinerilor sunt foarte legați de glie și de relativa lor bunăstare.

  • evagalambos commented on November 12, 2020 Reply

    Ai uitat de Theodor Herzl, măcar că s-a născut la Budapesta

  • Tiberiu Ezri commented on November 12, 2020 Reply

    Date foarte instructive si interesante. Locul lor ( mai ales al tinerilor) este in Israel!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *