Acesta e titlul unei cărți recent apărute în editura Polirom, scrisă de Marius Copăceanu. Cartea a fost prezentată la recentul târg de carte și a stârnit interes prin faptul că abordează o problemă „la zi” atât de arzătoare și atât de controversată.

Autorul este psiholog, doctor în medicină, lector universitar asociat la Universitatea 1 Decembrie 2018 din Alba Iulia și are numeroase lucrări publicate în specialitate.

Cartea începe cu un cuvânt către tineri, adresat în 4 august 2020 de către Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române și o prefață scrisă de profesorul univ. dr. Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj. În continuare ministrul Sănătății, dr. Nelu Tătaru, adresează un mesaj cu argumente pentru conștientizarea riscurilor și a implicațiilor pandemiei. Și alte nume prestigioase ca Adam R. Winstock, psihiatru, specialist în medicina adicției și prof. univ. dr. Emanoil Ceaușu, medic primar la spitalul de boli infecțioase Victor Babeș din București aduc argumente pentru conștientizarea riscurilor și a implicațiilor pandemiei.

Textul începe cu întrebarea retorică: PENTRU CE ACEASTĂ CARTE? Pentru că este rezultatul unei nevoi de ordin practic, fiind scrisă ca o reacție la efectele pandemiei și este răspunsul unui psiholog aflat într-o situație absolut nouă și amenințătoare, care se confruntă cu izolarea, stările de anxietate și panica într-o societate complet nepregătită.

Bazată pe studiul făcut pe un număr de peste 1200 de tineri, cartea arată în ce măsură pandemia le-a afectat educația, echilibrul psiho-emoțional, relațiile de familie, alimentația și utilizarea internetului și comportamentele de risc, precum consumul de alcool și fumatul. Ea oferă sugestii și idei ale unor adolescenți privind adaptarea la o nouă realitate, sfaturi ale medicilor, asistență și consiliere psihologică gratuită.

Iată pe scurt conținutul cărții:

Cap. 1. –  Generația Z – adolescenții de azi

Cap. 2. – Studiul privind efectele pandemiei asupra tinerilor 

Cap. 3. –  150 de probleme identificate de tineri în perioada pandemiei

Cap. 4. – 300 de sugestii despre ce au făcut tinerii în pandemie și le-a fost de ajutor

Cap. 5. – 100 de lucruri pe care adolescenții le-ar face imediat după pandemie

Cap. 6.- 200 de sfaturi de la adolescenți pentru adolescenți

Cap. 7. – 75 de gânduri motivaționale

Cap. 8. – Jurnal de pandemie – 13 povești adolescentine. Acest din urmă capitol mi-a plăcut cel mai mult pentru că – nefiind specialistă în psihologie – era mai pe înţelesul meu. 

Cartea se bazează și pe o bibliografie bogată.

Am citit recent în Dilema veche un articol al lui Sorin Pletea, medic primar psihiatru în cadrul spitalului Clinic de psihiatrie Alexandru Obregia din București. El m-a ajutat mult să înțeleg cartea pe care am îndrăznit s-o recenzez atât cât m-am priceput. Ca o concluzie pot spune că orice medic, mai ales cei care îngrijesc adolescenți și tineri, ar trebui să știe cel puțin câteva noțiuni de psihologie. În timpul cât am lucrat în spitalul Fundeni, în secția de pediatrie m-am ocupat în special de boli oncologice și am avut doi psihologi care ne-au ajutat foarte mult. Copiii au învățat și s-au jucat sub îndrumarea lor și noi, medicii, am încercat să ne purtăm cu ei normal, ca și cum ar fi fost sănătoși. Dar am făcut-o din instinct, nu pentru că știam psihologie. Cred că în cadrul cursurilor din cei șase ani în care se pregătesc viitorii medici ar trebui să existe ca obiect de studiu și psihologia. Situații total necunoscute ne pot apărea oricând în viață, așa cum sunt cele din pandemie. Cartea Ghid de supraviețuire în pandemie, un răstimp care ne-a pus în fața unor situații de viață total necunoscute și de multe ori insuportabile, ne-o arată cu prisosință. Pentru pacient, fie el adult, adolescent, sau copil, boala este o situație stresantă și din această cauză medicul are nevoie de o pregătire minimă în psihologie. De aceea și recomand călduros această carte.

07. 12. 2020, București

Mirjam Bercovici