GOFER și fierul ”căzut din cer”: o legătură interesantă

Tema are rădăcini biblice, Arca lui Noe. Pornind de la gofer, materialul lemnos din care trebuia construită arca, articolul încearcă să stabilească materialului posibil de utilizat pentru îmbinarea bârnelor din lemn de gofer. În acest scop, este prezentat lanțul de ipoteze emise, verificarea valabilității lor și concluziile rezultate.

1.      Introducere

Potopul și salvarea lui Noe de către Dumnezeu sunt descrise în Geneza (capitolul 6: Stricăciunea oamenilor): văzând Dumnezeu gradul de decădere al oamenilor, I-a părut rău că L-a creat pe om; drept consecință, a decis să distrugă tot ceea ce crease până atunci. Dumnezeu însă a realizat că Noe[1] este om drept, bun și cinstit, unicul ce respecta poruncile Sale, motiv pentru care a hotărât să-l salveze pe el și familia sa[2], precum și o parte din animale, pentru ca după potop, aceștia să refacă viața pe pământ. Dumnezeu I-a dat indicat modul în care să construiască arca, figura 1.

Figura 1, Arca lui Noe

În Geneza 6:14,apare un anume material lemnos, denumit gofer. E versetul în care Dumnezeu îi indică cu exactitate lui Noe elementele geometrice a arcei, inclusiv tipul de material: Fă-ți o corabie din lemn de gofer…. (ase leha teivat eței gofer ….. עֲשֵׂה לְךָ תֵּבַת עֲצֵי-גֹפֶר).

Articolul își propune să răspundă la două întrebări: (*)ce este acest material lemnos gofer și (**)care a fost modul de îmbinare a bârnelor de gofer la construcția arcei.

2.     Modalitatea de tratare a subiectului

2.1                   Baza de date informaționale.

Pe baza informațiilor ce rezultă din textul biblic, Geneza 6:14, există o unică informație: materialul lemnos denumit gofer.

Pentru eventualii statisticieni interesați, cuvântul ebraic gofer este unic în întregul Pentateuh, iar premiera apariției sale pe scena biblică în versetul amintit este și unică sa apariție. Însă acest material nu există în registrul de materiale convertibile al ingineriei navale.

O încercare de a traduce cuvântul, conduce la concluzia că nu există consens între diversele versiuni de traducere; chiar și între felurite versiuni traduse în aceiași limbă. Câteva exemple:

·     Engleză: Gopher[3]Gopher wood[4]Cypress wood (with the mention The meaning of the Hebrew for this word is uncertain)[5]Cedar (with the mention Or cypress)[6]

·     Spaniolă: Ciprés[7]Gopher[8]Cedro[9]

·     Germană: Gopherholz[10]

·     Franceză: Gopher[11]

·      Română: salcâm[12]gofer (chiparos)[13], gofer[14], lemn din cel tare[15]

Se observă că unele versiuni au tradus cuvântul gofer utilizând cuvântul ebraic gofer.

În concluzie, la întrebarea ce a fost acest material lemnos misterios GOFER, răspunsul e neidentificabil.

2.2                  Care materiale pentru îmbinarea bârnelor din gofer ar intra în ”competiția” de alegere?

Gofer era probabil un arbore rășinos, deci rezistent la apă; arca a fost impermiabilizată pe interior și exterior cu un strat de smoală (Geneza 6:14–16). Însă textul biblic nu oferă amănunte asupra modalității de îmbinare a bârnelor.

În încercarea de a oferi o soluție, să sistematizăm datele.

·        Dimensiunile arcei – lungime x lățime x înălțime = 150 x 25 x 15 metri – permiteau un deplasament de circa 43000 tone; în arcă au fost introduse toate vietățile, circa 2 milioane, câte o pereche din fiecare specie de viețuitoare: 3700 specii de mamifere, 8600 de păsări, 6300 de insecte, etc. În plus, trebuie luate în considerație și cantitatea de hrană necesară asigurării traiului pe întreaga perioadă. Iar zoologii au făcut un calcul, conform căruia, în toată această perioadă s-au produs și circa 800 tone de reziduuri animale.

·        Această întreaga încărcătură s-a deplasat pe apă timp de circa un an de zile, din care primele 40 de zile de ploaie continuă (potopul). Navigația în apă SĂRATĂ, presupune utilizarea unui material rezistent la coroziunea mării, factor de care depinde rezistența mecanică a îmbinării.

·        Chiar dacă și în prezent se folosesc cuie de lemn la construirea unor ambarcațiuni de lemn, e puțin probabil să fi fost aleasă această soluție, având în vedere intemperiile, cât și mărimea deplasamentului existent în arcă.

Se pare că unicul material pentru îmbinarea bârnelor, ce ar putea răspunde condițiilor vitrege de navigație, este un material metalic.

Pentru a prezenta o soluție plauzibilă la ipoteza emisă, s-ar părea că lipsește ceva în lanțul conceptual.

Însă acest ceva există: înainte de relatarea despre Potop, circa 3000 î.e.n., (Geneza, capitolul 6), cu două capitole mai înainte, (Geneza, capitolul 4), Biblia amintește de Tubal-Cain, circa 3200 î.e.n., făuritorul de unelte de aramă (cupru) și de fier (Geneza 4:22)[16].

Deci pentru momentul de referință, textul biblic amintește de aramă și fier[17].

2.3                  Arama și fierul în ”competiția” de alegere

·     Posibil că utilizarea cuprului[18] putea constitui o soluție. Însă, luând în considerație un an întreg de contact dintre cuiele de cupru cu apa sărată a mării, soluția e neviabilă dpdv al rezistenței la coroziune; iar actualele aliaje cupru-nichel-aluminiu, dezvoltate special pentru sectorul marin (rezistență foarte bună la oxidare și coroziune), cu conținut de 14% Ni, încă nu ieșiseră la lumină din ”cutia de invenții”.

·     Dacă ne referim la posibila utilizare a fierului, două aspecte trebuie menționate:

o  fierul ruginește destul de repede (mai ales în contact cu apa sărată); deci și utilizarea sa n-ar constitui o soluție viabilă;

o  scena ”potopul” se desfășoară în plină epocă a bronzului (circa 3300–1200 î.e.n. pentru Orientul Apropiat), iar epoca fierului începe mult mai târziu (circa 1200 î.e.n.).

În consecință, cuprul și fierul nu prezintă compatibilitate.

Totuși Biblia îl amintește pe Tubal-Cain, făuritorul de unelte de aramă (cupru) și de fier. Să fie o greșeală de cronologie în Biblie?

Adevărul este că există greșeli tehnice în Biblie, însă NU în acest caz. În acest context, ”intră pe scenă” un nou ceva suplimentar: fierul meteoric, sau fier meteoritic.

2.4     Fierul meteoric

Încă cu mult înainte de inventarea tehnologiei metalurgice de obținere a fierului din minereul de fier terestru– deci cu mult mai înainte de Epoca Fierului -, sursa UNICĂ pentru obținerea acestui metal erau meteoriții. Cercetătorii sunt unanim de acord că fierul meteoric a intrat în uz cu mult înainte de începutul epocii fierului.

Printre primele zone în care a început să fie utilizat fierul meteoric, pe la 4000 î.e.n., au fost Sumerul și Egiptul din Orientul Apropiat: se fabricau arme, unelte, obiecte de cult. Au fost descoperite numeroase artifacte din fier datând încă din anii 3000 î.e.n.; literatura de specialitate oferă exemple multiple.

Când meteoriții, “stelele căzătoare”, intră în atmosfera terestră, ei se deplasează cu o viteză foarte mare, iar datorită frecării cu aerul, ei ajung la incandescență, astfel încât mulți se volatilizează încă înainte de a atinge Pământul. Însă NU TOȚI: unii meteoriți nu se consumă integral, astfel încât reușesc să ajungă pe Pământ.

O caracteristică importantă e aceea că fierul meteoritic conține mult nichel (și mai puțin carbon). Nichelul reprezintă acel ”supliment” ce-i conferă fierului meteoritic proprietatea unui grad mărit de rezistență la coroziunea apei marine.

Revenind la primul metalurg biblic – Tubal-Cain, făuritorul de unelte de aramă și de fier -, posibil că “fierul celest” constituia materia primă din care acesta făurea unelte. Fiind ușor deformabil plastic, forjabil, fierul meteoric se preta excelent fabricarea cuielor de îmbinare a bârnelor de gofer.

Notă: Faptul că cele două metale – cuprul și fierul – apar simultan în versetul Geneza 4:22, nu este întâmplătoare: aceasta demonstrează utilizarea lor curentă pentru confecționarea de unelte, chiar dacă aparțin unor perioade istorice diferite: cuprul/epoca calcolitică, iar fierul/epoca fierului.

“Fierul celest” nu era totuși extrem de răspândit, fapt pentru care era considerat a fi la fel de pretios ca aurul. Drept consecință, sculele de fasonare – ciocan-nicovală – nu erau din fier, precum suntem astăzi obișnuiți a mai vedea prin fierării; câte mai există. Fasonarea era realizată utilizând ciocane de silex (cremene); posibil că un bolovan de piatră dură constituia nicovala.

Ipoteza plauzibilă este că îmbinarea bârnelor realizate din gofer purea fi realizată cu ajutorul cuielor confecționate din fier meteoric.

3.     Elemente de suport pentru teoria emisă

Ipoteza emisă anterior – utilizarea cuielor realizate din fier meteoritic pentru îmbinarea bârnelor de lemn – dispune de un bogat suport de material bibliografic.

·     Pumnalul faraonului Tutankhamon

Acest pumnal reprezintă un exemplu excelent.

În 1925, în mormântul faraonului Tutankhamon din Valea Regilor de lângă Teba, arheologul Howard Carter a găsit două pumnale lângă mumia faraonului decedat în anul 1323 î.e.n.: unul de fier și celălalt de aur, fig. 2.

Figura 2, Pumnalele faraonului

stânga: pumnalul cu lama de fier

dreapta: pumnalul cu lama de aur

Lama pumnalului de fier i-a surprins pe specialiști, pentru că la data mumificării fierul era considerat un metal ”rar” în zona Egiptului antic. Interesant că, după cca. 3300 de ani, nu ruginise. Rezultatele analizei au scos în evidență că pumnalul din mormântului faraonului e din fier, cu un conținut ridicat de nichel, circa 11%.

Cercetătorii nu s-au oprit aici: au făcut comparație dintre compozițiile chimice ale pumnalului cu cea a meteoritului Kharga, descoperit în anul 2000 pe platoul Mars Matruh, figura 3, situat la circa 825 km (în linie dreaptă) de poziția orașului antic Teba.

Concluzie șocantă: materiale similare din fier meteoritic.

Egiptenii antici considerau că materialele „căzute din cer” erau sacre și aveu proprietăți magice. Creatorii pumnalului, care au decorat mormântului faraonului, au ales acest material considerându-l un dar al zeilor.

Figura 3, Platoul Mars Matruh – orașul antic Teba: circa 825 km

·     Legende legate de meteoriți

Încă din cele mai vechi timpuri, meteoritii, “pietrele căzute din cer”, i-au impresionat puternic pe oameni. Astfel au apărut cultele închinate meteoriților, ei fiind identificați cu divinitatea, considerând-se că sunt încărcați de sacralitate celestă.

Legende legate de meteoriți există în multe locuri de pe Terra, Inclusiv în Orientul Apropiat și Mijlociu.

o          Beduinii din Sinai atribuiau “metalului ceresc” însușiri miraculoase, considerând că o sabie din fier meteoritic îl face invincibil pe purtătorul ei.

o          În Moscheea Sfântă din Mecca, locul cel mai sfânt al islamului, se află altarul Kaaba, în formă de cub, iar înăuntru se află piatra meteoritică Hasdar el-Asvad, venerată de credincioși.

Chiar dacă unii consideră că aceste credințe despre meteoriți sunt mistice, ele conțin totuși un element real: proveniența cosmică.

Concluzie

Pentru respectivul moment biblic de referință, în baza elementelor evidente de suport pentru teoria emisă, posibilitatea de îmbinare a bârnelor realizate din gofer utilizând cuiele confecționate din fier meteoric e plauzibilă.

Supliment: Gofer, a lăsat totuși urme?

A rămas încetățenită practica utilizării numelor din perimetrul onomasticii biblice: Adam, Avraam (Abraham), Moise (Mozes), Aaron, Isaac (Itzhak), David, Solomon, Eva (Hava), SaraRachel, Miriam (Maria), Esther, etc.

Astăzi, există multe nume legate de floră-faună, ”evadate” din perimetrul onomasticii biblice: Gefen (strugure), Alon (stejar), Orevi (cioară/cioroi), Șamir (mărar), Zeev (lup), Tamar (curmală), Pnina (perlă), Perah (floare), Nufar (nufăr), Ayala (căprioara), Teena (smochin), Vered (trandafir), etc.

Dar există și numele gofer, care în traducere e …… GOFER.

Vă doresc un An Nou bun cu sănătate, calm si speranță în normalizare rapidă! Și să fiți feriți de virușii bipezi!

Strul Moisa


[1] Al zecelea patriarh după Adam, al zecelea înaintea patriarhului Avraam

[2] În total 8 oameni: Noe și soția sa, fiii săi (Sem, Ham și Iafet), împreună cu soțiile acestora.

[3] https://www.mechon-mamre.org/p/pt/pt0106.htm

[4] https://biblehub.com/esv/genesis/6.htm

[5] https://biblehub.com/niv/genesis/6.htm

[6] https://biblehub.com/isv/genesis/6.htm

[7] https://bibliaparalela.com/nblh/genesis/6.htm

[8] https://bibliaparalela.com/rv/genesis/6.htm

[9] https://bibliaparalela.com/se/genesis/6.htm

[10] https://bibeltext.com/text/genesis/6.htm

[11] https://saintebible.com/lsg/genesis/6.htm 

[12] http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=6

[13] https://biblia.resursecrestine.ro/geneza/6

[14] https://www.bibleserver.com/search/NTR/gofer/1 

[15] https://www.crestinortodox.ro/biblia/Facerea/Eroii-antediluvieni-Noe-singurul-om-drept-Vestirea-potopului-corabia/. Comentariul [5] e următorul: ebraicul gofer (transpus ca atare de primele traduceri engleze) indică o esență de lemn necunoscută nouă. Septuaginta îl traduce prin termenul general tetragonos (τετράγωνος în limba greacă), ceea ce indică un lemn de esență tare. Echivalentele moderne mai specifice – precum “salcâm”, “chiparos”, “rășinoase” – sunt fie total inadecvate, fie aproximative.

[16] Pe cititorul interesat de statistică, îl pot atenționa că acest verset introduce simultan în premieră pe scena biblică trei elemente: primul metalurg (Tubal-Cain), precum și cele două metale (cupru și fier).

[17] În textul biblic se mai regăsesc aur, argint, staniu și plumb; în total 6 metale.

[18] Sau bronz, (aliaj cupru-staniu) precum apare în multe din versiunile de traducere a textului ebraic în alte limbi. Această substituție nu e corectă, însă nici nu constituie o greșeală capitală: trebuie avut în vedere că întreaga desfășurare a evenimentelor relatate în Vechiul Testament coincide cu epoca bronzului și începutul epocii fierului; în acest sens, punerea semnului de egalitate dintre cupru si bronz, ar putea fi tratata cu o anumita intelegere, chiar daca acest aspect e problematic din punct de vedere pur metalurgic.

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

10 Comments

  • Tiberiu Ezri commented on January 15, 2021 Reply

    Felicitari draga Strul pentru acest articol care explica povestirile Genezei in termeni stiintifici dar deloc plictisitori.

    • Strul Moisa commented on January 15, 2021 Reply

      Dragă Tibi, îți mulțumesc pentru aprecieri; ești un om care știe lefarghen (cum s-ar traduce în limba română acest cuvânt ajuns din idiș?).
      Câteva cuvinte de modul în care am conceput articolul. În ideia de a nu-l obosi pe cititor, de a citi cu plăcere, pentru ca el să poată urmări cu ușurință lanțul conceptual de investigare, am utilizat o serie de ”benzi de încetinire” (spațieri, subtitluri, etc). Introducerea acestor ”artificii” vin să-i permit cititorului un moment de respiro între etapele de dezvoltare a subiectului, iar informațiile – totuși majoritar tehnice – să nu cadă valuri-valuri peste cititor.
      Șabat șalom cu sănătate, Strul

  • Viorel Tiberiu COSTE commented on January 15, 2021 Reply

    Stimate Domnule Strul Moisa,
    Felicitări pentru articolul inedit și foarte bine documentat!
    Vă rog să îmi pemiteți o glumă: Dacă echipajul condus de Noe ar fi navigat folosind o busolă (așa cum făceau, spre exemplu, vechii chinezii care utilizau o rocă magnetică făcută sa plutească liber într-un vas cu apă), cuiele de îmbinare din fier meteoric (material feromagnetic inoxidabil) încastrate în arcă le-ar fi perturbat orientarea și nu ar mai fi ajuns pe muntele Ararat.
    Cu stimă deosebită,
    Viorel Tiberiu

    • Strul Moisa commented on January 15, 2021 Reply

      Viorel dragă, mulțumesc pt apreciere. Ți-am răspuns pe adresa de mail, inclusiv atașată o imagine/caricatură.

  • Veronica Rozenberg commented on January 15, 2021 Reply

    Draga Strul, banuiesc ca articolul tau reprezinta o pare a studiilor facute in lucrarea despre Biblie si Metalurgie. Sunteti probabil si mai ales ati fost un excelent profesionist intr-o meserie, care poate astazi pare ca un tough-profession, acum cand tineretul este cred, tentat sa si aleaga cu o oarecare preferinta, meseria de “computerist”.

    Pe langa prezentarea atat de organizata si clara a fenomenelor, ma gandesc daca s-ar putea face vreo asociere intre ceea ce scrieti dvs si fenomenele putin stranii pe care le descrie dl VTC in minunile pe care le relateaza privind scrierile savantului Velikovsky, care precum le relateaza autorul ar gasi explicatii la fenomene descrise in Vechiui Testament.

    Dar exista o mare discrepanta in caracterul documentat al celor prezentate de dvs si cel semi-imaginar al ipotezelor Velikovskiene, o alta diferenta fiind ca dvs vorbiti de meteori, si dansul de comete.

    Feicitari 🙂

  • Andrea Ghiţă commented on January 14, 2021 Reply

    Articolul mi se pare interesant încă din titlu şi anume potrivirea dintre cuvintele “gofer” şi “fier”. Interesantă mi se pare şi aducerea în spaţiul realităţii, al tehnicii, a Arcii lui Noe care mie întotdeauna mi s-a părut a avea o semnificaţie pur simbolică. Şi totuşi, această ambarcaţiune uriaşă se pare că ar fi putut fi construită cu mijloacele tehnicii acelor vremuri antedeluviene… Cred că ar putea fi comparată (şi ca dimensiuni) cu un vas de croazieră din vremurile noastre.

    • Hava Oren commented on January 14, 2021 Reply

      Potrivirea dinte „gofer” și ”fier” este un artefact. ea apare numai în traducere. În original era „gofer” și „barzel”.

      • Veronica Rozenberg commented on January 15, 2021 Reply

        BARZEL=FIER

  • Klein Ivan commented on January 14, 2021 Reply

    Foarte interesant . K.I.

    • Strul Moisa commented on January 14, 2021 Reply

      Bună dimineața D-le Klein. Vă mulțumesc pt apreciere. Vă doresc O ZI BUNĂ cu SĂNĂTATE !!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *