Puloverul anti-anxietate

De când țin frâiele editoriale ale revistei Psychologies, îmi petrec şi mai mult timp observând, analizând, cercetând, discutând, scriind despre nuanțele care țin de psihologia stilului şi modei: ce face ca anume haine, culori, texturi, forme să trezească în noi emoții, stări, gânduri, reacții, comportamente?

Întrebarea devine şi mai interesantă când mă gândesc la cum putem folosi hainele în scop terapeutic. Nu, nu mă refer la cămașa de forță, ci la ce piese, nuanțe, texturi şi materiale ne-ar putea sprijini când vrem să ne conectăm cu puterea noastră interioară, când dorim să ne eliberăm de o tristețe apăsătoare, când căutăm o cale de a depăși o stare de anxietate. Poate are legătură cu sezonul sau cu anul acesta, dar cea mai la îndemâna “supă stilistică pentru suflet” pe care am găsit-o are legătură cu țesăturile moi, pufoase şi cu drapajele grele. Pe scurt, rețeta se rezumă la un pulover. Un pulover tricotat, mare, greu, pufos şi gros.

Gândiţi-vă un moment… Dorința ca, la finalul unei zile, să nu mai simţim pe piele betelia strâmtă a unui pantalon, breteaua aspră a unui sutien, rigiditatea unei cămăși apretate, îngustimea incomodă a unei botine cu toc stiletto e cât se poate de reală, palpabilă, imediată. La polul opus al acestei dorințe stă nevoia de a ne strecura în pantaloni de training pufoși, într-un hanorac comod, în niște șosete groase, într-o pătură călduroasă… Atingerea moale a unei țesături ne liniștește. Atracția faţă de lucrurile moi şi pufoase începe de când suntem mici şi ne ataşăm de o păturică sau o jucărie din pluş şi durează până la maturitate, când simțurile ne sunt trezite de un pulover din cașmir, de un furou din mătase naturală, de o fustă din piele întoarsă, de aşternuturi din bumbac satinat…

Deşi nu ştiu ca vreun laborator să fi studiat efectul tricotajelor de felurite grosimi pe oameni cu diverse grade de stres, oriunde te uiți, legătura dintre “pufos” şi “stare de bine” e evidentă. Țesăturile somptuoase sunt – în modă, în amenajările interioare, dar şi în mesajele reclamelor pentru orice produs cu aceste calități – echivalentul unui masaj de relaxare. Când spunem că ceva e “moale” sau “pufos”, sugerăm că respectiva textura oferă nu doar confort fizic, ci şi conduce spre o stare de bine emoțională, interioară.

Pe de altă parte, se știe că persoanelor cu predispoziție la anxietate le place, mai mult ca altora, starea dată de un “cocon”, de un “cuib”. Acesta e unul din motivele pentru care păturile cu greutate (sau ponderate, în engleză sunt denumite weighted blankets) sunt folosite în tratamentul insomniilor, anxietății, stresului şi chiar al unor tulburări de tip ADHD: senzația de ocrotire creează o stare de calm, de detensionare, de cuibărire. Tipul acesta de pături grele – a căror greutate variază de la 2.5 kg la aproape 14 kg – au același efect asupra corpului şi creierului de adult cu înfăşatul strâns al bebelușilor: cu cât sunt înfășați mai strâns, cu atât se simt mai protejați şi cu atât adorm mai rapid, mai adânc, mai liniștit şi mai multe ore. Practic, e ca şi cum am dormi îmbrățișați.

Anxietatea este modul în care creierul ne semnalează un pericol, iar starea respectivă de alertă – reacția de luptă-fugă-sau-paralizie – se naște în același mod şi în aceeași zonă din creier, indiferent că amenințarea vine sub forma temperaturilor foarte scăzute (Vei muri de frig! O să îngheți când ieși din casă!) sau a unui comportament glacial din partea unei persoane (îţi vrea răul! Ai văzut cu cât dispreţ te-a privit!).

Aceeași stare de alertă în faţa unui pericol, real sau fictiv – un câine care mârâie când trecem pe lângă el, o frână bruscă pentru a nu intra în coliziune cu mașina din faţă, sperietura cauzată de un prieten care sare din spatele unei uşi, teama simțită noaptea pe o stradă întunecată, groaza trăită la vizionarea unui film horror, fricile dinaintea unui examen  – ne trimite într-o stare de disconfort şi, pentru că una din nevoile noastre de bază este cea de siguranță, vom căuta modalităţi de a ne alina fizic şi emoțional. Nu degeaba, instinctiv, ne refugiem în brațele unui părinte, când suntem copii şi simțim frica…

Piesele vestimentare din țesături grele şi/sau moi – un mantou din stofă, postav sau cașmir, acel pulover mare şi gros, niște pantaloni tricotați pentru cât stăm în casă – ar putea avea aproximativ același efect asupra noastră cu cel al păturilor cu greutate, ceea ce poate fi un argument pentru cumpărarea unei haine bune, de calitate. Viața e oricum suficient de stresantă şi fără pericole reale, iar în perioada asta parcă e şi mai mare dorința de a ne simți în siguranță, cuibărite într-un pulover generos, învelite într-un onesie de catifea, înfășurate într-un fular supradimensionat…

Irina Markovits

(preluare de pe blogul autoarei; https://www.stylediary.ro/wordpress)

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *