Pericopa Truma și metalele biblice

Preambul

Pericopa TRUMA (Exod 25:1-27:19) s-a citit anul acesta în ziua de sâmbătă, 20 februarie. E pericopa în care Creatorul prezintă ”schița” de construcție a Tabernacolului, primul sanctuar mobil de cult monoteist, pe care evreii l-au purtat cu ei în perioada peregrinării prin pustiu. Această pericopă începe cu colectarea materialelor pentru construirea templului mobil: Domnul a vorbit lui Moise și a zis: „Vorbeşte copiilor lui Israel: ‘Să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă. Iată ce veţi primi de la ei ca dar: aur, argint, aramă; (Exod 25:1-3).

Pentru mine, pericopa e un prilej de a-mi reaminti de o ”nișă”, care era inexistentă în literatura de specialitate, Prezența metalelor în Vechiul și Noul Testament, respectiv a analiza cauzele care au condus la o intensă utilizare a metalelor în Vechiul Testament, în timp ce în Noul Testament acest aspect apare mult diminuat.

În continuare e prezentată o sinteză a acestui subiect, pe care l-am tratat în lucrarea Biblia și metalurgia[1]. Baza analizei comparative o constituie cele trei tabele inserate în continuare, extrase din lucrarea amintită.

  1. Metalele consemnate în textul biblic

Din cele 87 de metale cunoscute astăzi, în Biblie sunt referințe asupra a șase metale: aur, argint, cupru, fier, cositor și plumb, figura 1. Numărul de versete biblice, V, în care se regăsesc aceste metale e redat în tabelul 1.

Figura 1. Metalele consemnate în Biblie

Tabelul 1, Numărul de versete biblice în care se regăsesc metale

MetalulNumăr de versete biblice, VTotal  
Vechiul TestamentNoul Testament
Aur39536431
Argint36319382
Cupru (aramă)1318139
Fier967103
Plumb1313
Staniu (cositor)44
Total1002701072
  1. Prezența metalelor în Vechiul și Noul Testament

Conform lucrării lui N. Kizziah, King James Bible Statistics[2], în Tabelul 2 sunt prezentate următoarele date statistice:

Tabelul 2, Date statistice conform versiunii King James Bible

TotalNoul TestamentVechiul TestamentBiblia
662739Număr de cărți
1,189260929Număr de capitole
31.1027.95723.145Număr de versete

Implementând în Tabelul 2 datele din Tabelul 1, (indicatorul V), tabloul se prezintă conform celor din Tabelul 3.

Tabelul 3, Procentul de versete biblice, %, ce se referă la metale

TotalNoul TestamentVechiul TestamentBiblia
31.1027.95723.145Număr total de versete, V
1072701002VNumăr de versete ce se referă la metale
3,440,223,22%
  1. Discuție
  2. Făcând o analiză comparativă a rezultatelor monitorizării, rezultă că numărul versetelor biblice ce se referă la metale în Noul Testament apare mult diminuat. Acest rezultat induce însă două aspecte contradictorii:
  3. pe de o parte, s-ar putea afirma că importanța metalelor în perioada Noului Testament a scăzut;
  4. pe de altă parte, un alt aspect este de certă evidență: unul din motoarele importante ale dezvoltării societății umane în decursul istoriei, inclusiv în perioada Noului Testament, l-au constituit metalele.
  5. Suplimentar, un alt aspect derutant:
  6. Porunca a doua din Decalog e clară: Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine!  Să nu-ţi faci chip cioplit […]  Să nu te închini lor […] (Exodul 20: 3-4-5).. Aceste interdicții religioase rigide au constituit o piedică în dezvoltarea artelor figurative în Vechiul Testament;
  7. Însă raportat la aceste interdicții, cum se explică intensa utilizare a metalelor în Vechiul Testament, în timp ce în Noul Testament acest aspect apare mult diminuat?
  1. Răspunsuri

IV.1     Scena veterotestamentară

Elementul principal care a permis ocolirea interdicțiilor a fost ideea că Dumnezeu poate sălășlui în noi, simbolul acestei viețuiri fiind imaginea. Aceasta a constituit elementul care a avut girul de a fi folosit în cultul Dumnezeului unic, având însă doar un rol spiritual, pur estetic și educativ. Materializarea de facto a noțiunii conjugate idee-imagine le-au constituit construcțiile închinate lui Dumnezeu, pentru cultul Său: Casa lui Dumnezeu. Baza interpretativă este dată de versetul „Să Mi se facă un locaș sfânt și Eu voi locui în mijlocul lor”(Exodul 25:8). Dumnezeu a dat Decalogul, iar poporul l-a primit. Dumnezeu se oferă pe Sine atunci când spune „Să Mi se facă un locaș sfânt”, pentru a fi în mijlocul fiilor Săi. Divinitatea dorește să stea, alături de Decalog, în mijlocul poporului Său: „voi locui în mijlocul lor”. Legătura Divinitate–Decalog–poporul Său este bine definită: acolo unde se află Decalogul există și Divinitatea, iar cel care respectă Legea îl are alături pe Creator.

În concluzie: construcția lăcașului de închinăciune, simbolul recunoașterii puterii Sale, avea menirea de a înlătura pericolul imitării de către evrei a practicilor idolatre ale popoarele politeiste din jur; însă aceeaşi construcție de cult a reprezentat acea energie de activare care a condus către o intensă utilizare a metalelor. Capitolele din Exod 25-27 redau instrucțiunile Sale pentru construirea Tabernacolului.

Scena veterotestamentară se întinde pe o perioadă de peste 3000 de ani;

  • în aceasta perioadă au fost realizate, printre altele, două mari construcții, Tabernacolul și Templul lui Solomon; sunt construcții materiale, care reprezintă expresia aspectului spiritual;
  • utilizarea metalelor doar pentru aceste două construcții, inclusiv dotările aferente, ocupă circa 50% din numărul total de versete care se referă la metale.

IV.2     Scena neotestamentară

Textul biblic care se referă la Noul Testament, denumit Iisus și Biserica primară, se întinde pe o perioada de circa 100 de ani;

  • acest scurt răstimp de la începuturile a creștinismului, care cuprinde germinarea și cristalizarea primelor comunități creștine;
  • la început creștinismul era considerat religio illicita. În consecință, această perioadă include numeroase opreliști, opresiuni, și persecuții, alături de inexistența unui spațiu geografic specific de existență și dezvoltare a creștinătății, precum și – inițial – un număr mic de aderenți, lipsa de mijloace materiale etc.;
  • în acest context, ridicarea unor locașuri creștine de cult, implicit utilizarea metalelor, constituia un lucru imposibil de realizat;
  • odată cu dezvoltarea creștinismului – spațiu geografic, număr de aderenți, mijloace materiale etc. – convertirea la creștinism a împăratului Constantin (anul 312), urmată de creștinarea întregului Imperiu Roman, a dat un puternic avânt creștinătății, inclusiv multiplelor și marilor construcții de biserici, cu dotările aferente. Însă toate aceste mari realizări n-au mai putut fi incluse în textul Noului Testament deja canonizat…

În consecință, numărul mic de versete care se referă la metale în Noul Testament se datorește unor motive istorice precise și bine determinate; în acest context, referirile la metale reprezintă expresia aspectului spiritual.

Nu întotdeauna o valoare cantitativă reprezintă și expresia unei valori calitative.

Încheiere

Un aspect este și rămâne de certă evidență: unul din motoarele importante ale dezvoltării societății în decursul istoriei, inclusiv pentru perioada Noului Testament, au fost metalele.

V-ați întrebat vreodată, stimate cititor, cum ar fi arătat Biblia, fără prezența metalelor în textul biblic? Ce alte materiale, care să înlocuiască metalele, ar fi putut fi utilizate în textul biblic, pentru ca expresia, frumusețea și intensitatea mesajului biblic să rămână identice?


[1] S. Moisa, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, ediția 1-a, 2011; Editura Hasefer București, ediția a 2-a (revăzută și adăugită).

[2] http://www.biblebelievers.com/believers-org/kjv-stats.html

Strul Moisa

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

4 Comments

  • Strul Moisa commented on March 3, 2021 Reply

    Dragă Veronica,
    Mea culpa: posibil că introducerea mea în subiectul prezentat a fost excesiv focalizată pe aspectul analitic, ceea ce – posibil că – a obturat traseul parcurs la dezvoltarea subiectului. Suplimentar, îmi pare rău că cele 3 tabele din articol au ieșit schilodite; însă NU e mea culpa.
    Revin asupra datelor statistice prezentate, cu mențiunea că referirile în continuare sunt prezentate în valori absolute (%): din 100% versete biblice ce constituie Biblia (VT și NT), 3.44% versete se referă la metale; din care 3.22% în VT și 0.22% în NT.
    În baza analizei datelor statistice, am motivat utilizarea intensă a metalelor în VT, exemplificând că 50% din versetele ce menționează metale (deci 50% din 3.22%) au ca subiect cele 2 construcții materiale cu artefactele aferente (menora, cele 10 bazinete, etc.) închinate spiritual întru slava lui Dumnezeu. Diferența de 50% îl reprezintă elementul spiritual, realizate prin metafore, utilizare figurativă: El [Solomon] a făcut ca argintul să fie tot aşa de preţuit la Ierusalim ca pietrele… (3Regi 10:27); exemple suplimentare le reprezintă versetele Exodul 15:10, Deuteronom 4:20, Psalmi 119:72, Psalmi 119:127, Proverbe 8:10, Proverbe 16:16, Proverbe 17:3, Proverbe 22:1, etc.
    În NT se găsesc numeroase referiri la Templu, mai ales la mesajul simbolistic pe care-l poartă motivul distrugerii Templului și a statului evreu antic. Însă, în contextual vicisitudinilor de început, Biserica primară a înlocuit accentul pe structura ambivalentă material-spirituală a Templului, construit din piatră, lemn și metal, cu o viziune nouă: Templul spiritual. mai presus de ridicarea unui locaş de cult fizic, construit (şi) cu ajutorul metalelor, credinciosul este chemat acum să zidească biserica din suflet, să facă din întregul său trup un „templu al Duhului Sfânt” (1 Corinteni 6:19, Ioan 4:23, etc). În consecință, la utilizarea metalelor primează elementul spiritual: Pentru ca credinţa voastră încercată, mult mai de preţ decât aurul cel pieritor, dar lămurit prin foc, să fie găsită spre laudă şi spre slavă şi spre cinste, la arătarea lui Iisus Hristos (1 Petru 1:7). Exemple suplimentare le reprezintă versetele 2 Timotei 2:20, Iacov 5:3, etc.
    Consideri că am izbutit să lămuresc anumite aspecte neclare?
    O seară plăcută, Strul

    • Veronica Rozenberg commented on March 5, 2021 Reply

      Dragă Strul

      Întâi şi-ntâi îţi mulţumesc pentru faptul că ai făcut efortul de a lua în seamă gândurile mele, poate uşor poticnite din lipsa cunoştinţelor şi de a reinterpreta punctele de vedere care stau la baza articolului tău foarte documentat.

      Înţeleg acum mai bine ceea ce a însemnat baza construcţiei mentale, pe care ai făcut-o, ca parte a cărţi pentru ca să concluzionezi cele menţionate mai sus.
      Într-un fel tu construieşti o “argumentaţie” venită să explice motivaţia apariţiei numelor de metale, cu preponderenţă în VT, versus NT.
      Motivaţia ta este legată, dacă înţeleg bine pe schimbarea percepţiei dumnezeieşti odată cu trecerea la Creştinism în primi ani ai erei noastre, şi mai departe, prin propovăduirea acestei religii de către apostolii începutului creştinismului..
      Şi ceea ce spui tu este că nevoia de a construi lăcaşuri fizice, necesare pentru “slăvirea” domnului Isus, nu ar mai fi fost necesară, precum, poate era în perioada fugii din Egipt şi ulterior.

      Personal, fără aş am cunoştinţe, în domeniu
      Mă surprinde ceea ce scrii tu, referinţa de exemplu fraza
      “Templul spiritual. Mai presus de ridicarea unui locaş de cult fizic, construit (şi) cu ajutorul metalelor, credinciosul este chemat acum să zidească biserica din suflet, să facă din întregul său trup un „templu al Duhului Sfânt”

      În anii adolescenţei, am ajuns la vârsta de 16 ani să particip la conferinţele de iudaism ţinute de Dr. Moshe Rosen şi de Victor Rusu, la Templul Coral la Bucureşti.
      Multe lucruri nu cred că le reţin, dar există ceva care mi-a fost cum a sădit în minte, şi anume că la evrei, legatura cu Dumnezeu este una personală, interiorizată, care nu are nevoie de elemente exterioare (desigur justifică şi interdicţia de a închinare, proslăvire, la icoane sau fetişuri). Această idee
      Desigur, că nu aş spune că în creştinism există aceeaşi percepţie. Spumi-a plăcut şi am concluzionat atunci că prezenţa lui Dumnezeu este individuală, şi fiecare o poate “reprezenta” în el însuşi, aşa cum crede şi cum simte. Mi s-a părut o idee progresistă, un fel de expresie a libertăţii de gândire.
      n aceasta doar după experienţele mele şi lucrurile pe care le-am citit, nu prea multe din păcate.

      Dar, dacă stau şi încerc să găsesc totuşi o justificare a celor scrise de tine mai sus aş adăuga doar următoarele:
      – Ideea Dumnezeului interiorizat a caracterizat probabil iudaismul în perioadele mai târzii, atunci când, odată cu întărirea şi mai ales răspândirea creştinismului, iudaismul a fost din ce în ce mai mult blamat, acuzat, iar situaţia s-a inversat.
      – Creştinismul a devenit religia dominantă – în Europa – în timp ce iudaismul a produs eliminări şi expulzări, aşa cum la începutul secolului s-a întâmplat într-un fel cu creştinii.
      – Rolurile s-au inversat, dar poate că principiile păstrării relaţiei OM DUMNEZEU, au rămas asemănătoare, iar dacă odată în timpurile din VT, necesitatea construcţiei fizice era susţinută documentar, rolul ei în timp a fost diminuat, şi invers.

      Scuză-mi divagaţia de doi cenţi, rămân cu îndoielile mele privind argumentaţia ta, dar nu-i da importanţă.

      Mult succes în continuare cu lucrările foarte originale pe care le dăruieşti oamenilor: -)

  • Lucian-Zeev Herșcovici commented on February 28, 2021 Reply

    Dragă Strul,
    Felicitări pentru interesantul studiu documentar, ca și (din nou) pentu carte. Sper să o vedem și în limba engleză. Mult succes.

  • Veronica Rozenberg commented on February 28, 2021 Reply

    Draga Strul, am citit de doua ori articolul tau foarte documentat, dar mi-a fost greu sa inteleg legaturile pe care le prezinti, de exemplu numarul de versete in care apare denumiri de metale si constructiile care sunt mentionate in Vechiul, sau Noul Testament, ca expresie a cantitatii de metale utilizate in acele perioade.

    In fond, pare dupa cele scrise de tine si intelese de mine (s-ar putea ca cele doua categorii sa fie disjuncte), ca metalele au fost mentionate in contextul exclusiv al folosintei lor in constructii. Nu puteau fi ele folosite si in alte scopuri, chiar fara sa fie mentionate?

    Practic spui, ca metalele au fost mai putin folosite in perioada NTestament, deoarece in cartile NTestament se pomenesc in numar mult mai mic metale, iar explicatia pe care o dai este aceea ca deoarece Crestinismul, la inceputuile sale a fost “religio illicita”, nu s-au “putut” s-au nu au fost necesare asemenea constructii.

    Oare am inteles ceva din cele scrise de tine? 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *