Solomon Mihoels – un om care nu trebuie uitat

Am primit recent de la Paris revista La presse nouvelle, care are pe o pagină întreagă un articol intitulat „Ianuarie 1948”, despre asasinatul lui Mihoels. A fost o perioadă întunecată pentru evreii din Uniunea Sovietică. Deoarece am trăit acest trist eveniment, vreau să reamintesc celor care cunosc acest nume și să le povestesc celor care îl aud pentru prima dată cine a fost Solomon Mihoels. Poate că nu l-aș fi cunoscut nici eu, dacă nu eram soția lui Israil Bercovici, care s-a dedicat teatrului evreiesc, era interesat de tot ce însemna teatru și viața evreilor de pretutindeni.

Solomon Mihoels (1890-1948) s-a născut la Dvinsk, actualmente Daugavpils în Letonia; numele lui era Șloime Vovsi și provenea dintr-o familie profund tradițională. Inițial a studiat dreptul la St. Petersburg, dar după revoluție, în 1918, a abandonat studiile și, întâlnindu-l pe omul de teatru Alexander Granowski, a intrat ca artist în studioul de dramă idiș, care s-a mutat ulterior la Moscova, devenind nucleul Teatrului de stat în limba idiș “GOSET”.

Aici și-a dezvoltat cariera de artist, fiind unul dintre cei mai importanți și mai talentați. În anul 1928 a ajuns directorul teatrului și a înființat un studio pentru pregătirea tinerilor actori. A jucat în spectacolele cele mai diferite, dramă și comedie, de la Goldfaden și Mendele Moicher Sforim la Șalom Aleichem, fiind un Tevie emblematic, dar și în rolul Regelui Lear a avut un succes răsunător în 1935.

În rolul regelui Lear

A avut roluri importante și în piese contemporane: în piesa Surdul, scrisă de David Bergelson și în piesele lui Peretz Markiș. Ca director de teatru a încercat să mențină echilibrul dintre actul teatral modern şi constrângerile ideologice ale realismului. A jucat alături de Orlova în filmul muzical Circul, care a avut un răsunet mondial. Cred că l-am văzut și eu înainte de război, sau poate am auzit numai despre el? În 1939 a fost onorat cu Ordinul Lenin și cu titlul de “Artist al poporului”.

În decembrie 1941, la șase luni după invazia Uniunii Sovietice de către armata nazistă, s-a format Comitetul Antifascist Evreiesc, condus de S. Mihoels. Acesta a lansat un apel evreilor din Vest să ajute Uniunea Sovietică în lupta contra Germaniei naziste. În 1943, în numele acestui comitet, S. Mihoels și poetul Itzik Fefer au plecat în SUA, Canada, Mexic și Anglia, unde au fost primiți cu entuziasm de către localnicii evrei. Se pare că drumul lor a fost încununat cu un succes remarcabil în privința ajutorului oferit.

În anii de după război, el și-a continuat activitatea teatrală, fiind considerat un purtător de cuvânt al evreilor din Uniunea Sovietică. Se pare că a fost implicat și în proiectul ”Crimeea”, care își propunea să-i adune pe puținii evrei care scăpaseră cu viață din lagărele morții, pentru a fi relocați în Crimeea; proiectul nu a fost niciodată materializat.

S. Mihoels a fost tot timpul în vizorul autorității, chiar Stalin s-a ocupat de el personal, așa cum reiese din mărturisirile fiicei dictatorului, după ce a părăsit țara. În ianuarie 1948, Mihoels fiind la Minsk, într-o misiune care i-a fost aranjată chiar de stăpânire, i s-a înscenat un accident de mașină și așa s-a stins la vârsta de numai 50 de ani, în plină activitate creatoare. Se pare că acest fel de a scăpa de cineva în mod legal se practica și în România (vezi moartea lui Mihail Sebastian). Solomon Mihoels a fost înmormântat cu mare fast la Moscova, în cimitirul Donskoi. La scurt timp după moartea sa a fost acuzat de cosmopolitism și mai mult chiar, de spionaj și subminarea puterii sovietice. Teatrul idiș a fost închis și toată activitatea Comitetului antifascist evreiesc a fost aspru condamnată.

Cele două fiice din prima sa căsătorie, Nina și Natalia, nu au luat o atitudine publică după moartea tatălui lor. Odată cu moartea lui Mihoels începe în Uniunea Sovietică un nou capitol de antisemitism crunt și vânătoare de intelectuali evrei, culminând cu ”procesul halatelor albe”, condamnări la moarte, condamnări la ani grei de pușcărie, deportări în Siberia etc. Printre cei arestați în februarie 1953, chiar înainte de moartea lui Stalin, se afla și compozitorul Mieczyslaw Weinberg, ginerele lui Mihoels, o personalitate a vieții muzicale a timpului, născut la Varșovia într-o familie de evrei din Chișinău. El a fost eliberat două luni mai târziu.

Și printre evreii din România s-a resimțit din plin ecoul politicii antisemite a lui Stalin. Moartea subită a lui Stalin, în martie 1953, nu a pus capăt acestui val de antisemitism. Din 1956 ”dezghețul” a ameliorat situația, dar au fost și reverberații mai târzii, care au avut ecou în toată Uniunea Sovietică precum și în țările satelit.

După destrămarea Uniunii Sovietice s-au pus plăcuțe memoriale pe casele locuite de Solomon Mihoels, s-au scris cărți despre el, s-au emis timbre comemorative, în Rusia, SUA, Canada și Argentina se țin simpozioane, Mihoels fiind pomenit ca unul din cei mai mari artiști ai vremii. Și în Israel, în 1962, o piață a fost denumită în amintirea lui Solomon Mihoels.

Amănuntele despre felul cum a murit acest mare artist le-am aflat de la soțul meu, foarte curând după decesul lui Mihoels. Teatrele din înteaga lume, și în special cele evreieşti au fost profund întristate de acest asasinat.

Mirjam Bercovici

22 februarie 2021, București

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

10 Comments

  • MEHR BORIS commented on February 27, 2021 Reply

    merită pomenit , remarcabilă personalitate

    • MEHR BORIS commented on March 3, 2021 Reply

      au ucis un evreu care îşi iubea patria

  • Roza Arsene -Brumfeld commented on February 26, 2021 Reply

    Multumesc Mirjam.
    Foarte interesant!

  • Daniela Stefanescu commented on February 25, 2021 Reply

    Multumesc si eu pentru interesantul articol despre o personalitate remarcabila de care eu nu auzisem si ale carei viata si atitudine m-au impresionat. Ca intotdeauna cand semneaza Mirjam un articol, avem atatea de invatat.

  • Lucian-Zeev Herşcovici commented on February 25, 2021 Reply

    Mulțumiri doamnei Bercovici pemtru interesantul articol. Aș vrea să adaug o întâpmlare despre care am citit într-un ziar ebraic israelian. O fiică a lui Mikhoels, venită în Israel, a fost profesoară la Departamentul de Istoria Teatrului de la Universitatea Ebraică din Ieruslaim (nu-mi amintesc exact, eu nu o cunosc, știu doar despre acest articol, pe care l-am citit la timpul respectiv, mi-l amintesc vag). Știu doar că într-un interviu dat ziarului (nu țiu minte, mi se pare ”Maariv”, acum circa 30 de ani) această doamnă a povestit că a dat studenților ei un exercițiu, pentru care trebuiau să caute ceva în ”Encyclopaedia Judaica””. Un student a găsit acolo, complet întâmplător, vocea despre Solomon Mikhoels, despre care nu auzise. De curiozitate, a întrebat-o pe profesoară, care avea același nume de familie, dacă este rudă cu el… Studenții israelieni de la istoria teatrului nu știau de el…
    În România am aflat despre Solomon Mikhoels din memoriile scriitorului Ilya Ehrenburg, ”Oameni, ani, viață”, unul din volume, apărut mi se pare în 1970 în traducere românească; era scris în limba rusă în anii 1960. Ilya Ehrenburg povestea tot cazul, activitatea lui, asasinatul sub formă de accident fals, provocat, pentru a-l lichida.
    Îmi amintesc filmul ”Circul”, fusese repus pe ecrane în anii 1960. Cred că l-am văzut în 1962 la Galați. Nouă, copiii, ne plăcea fiindcă era … și reprezentație de circ, fără să înțelegem mesajul filmului…

  • Veronica Rozenberg commented on February 25, 2021 Reply

    D-na Mirjam, detaliile aduse despre acest personaj trist si remarcabil din lumea artistica a sovietelor, sunt foarte interesante, perversitatea conducatorilor comunisti, de la Stalin si ulterior nu poate fi uitata, iar procesele inscenate in primi ani ai deceniului al saselea in majoritatea tarilor comuniste isi au originea in ura antisemita, care l-a condus pe Stalin in acea vreme si dorinta de eliminare a evreilor din lumea elitelor.
    Este de mentionat ca desi in primi ani dupa formarea statului Israel, acesta s-a bucurat de sprijinul sovietelor, in momentul in care orientarea politica a Israelului s-a dovedit a fi indreptata catre Vest, relatia dintre URSS si proaspatul stat evreu s-a degradat, si s-a produs o recrudescenta a antisemitismului in Uniunea Sovietica. Exista explicatii istorice care leaga moartea organizata a marelui Mihoels cu aceasta politica antisemita invrajbita dupa anii ’50.

  • Nicole Sima commented on February 25, 2021 Reply

    Din nou aflăm lucruri inedite din articolele doamnei Mirjam Bercovici. Nume uitate, ce merită cu prisosință pomenite, oameni de artă, oameni curajoși care, din păcate, ca Solomon Mihoels, au plătit cu viața în grozăvia vremurilor staliniste. Mulțumesc

  • Peter Singer commented on February 25, 2021 Reply

    Mihail Sebastian a fost o personalitate de asemenea anvergura incat daca accidentul fatal ar fi fost aranjat demult ar fi aparut dovezile corespunzatoare. Aceste dovezi nu au aparut.

  • gabriel gurm commented on February 25, 2021 Reply

    Trebuie să-mi recunosc ignoranța, dar e pentru prima oară când moartea lui Mihail Sebastian a fost de fapt un accident ”aranjat”….
    GBM

  • Hava Oren commented on February 25, 2021 Reply

    Vă mulțumesc pentru articol. Eu nu auzisem de Solomon Mihoels și cred că mai sunt și alții din generația mea, precum și oameni mai tineri, care nu au auzit, așa că articolul este binevenit!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *