Cine va aduce pacea în Israel?

Pentru a treia oară, Israelul a fost atras într-un război cu organizația teroristă Hamas din Gaza. Amenințarea orașelor israeliene și a populației civile prin lansarea a multe mii de rachete de către militanții Hamas a declanșat o reacție dură din partea Israelului care a dat lovituri nimicitoare teroriștilor. Din păcate, atât atacul cât și contraatacul au avut drept rezultat pierderi de vieți omenești din rândul populației civile de ambele părți, distrugerea de clădiri și de infrastructură. Cum Israelul este dotat cu sistemul antirachetă Cupola de Fier, acesta a putut anihila cele mai multe rachete, dar nu pe toate. Distrugeri mari s-au înregistrat în Gaza, unde Hamas și-a plasat lansatoarele de rachete în cartiere dens populate, în școli, spitale, chiar și moschei.

Cauzele acestui război sunt multiple, dar de astă dată el s-a declanșat loc într-un context politic special. Israelul și Gaza se află într-o perioadă de tranziție, într-un fel de vid de putere; o astfel de situație există și în SUA, singurul stat care poate pune capăt conflictului. În Israel și în Gaza se desfășoară o luptă pentru putere și influență, Hamas care guvernează fâșia Gaza, vrea să se impună drept liderul tuturor palestinienilor, respectiv și al celor care trăiesc în Cisiordania, administrată de Mahmud Abbas și de mișcarea Fatah. Ar fi obținut acest lucru dacă președintele Abbas nu ar fi amânat alegerile din teritoriile palestiniene, având convingerea că le va pierde. În aceste condiții, Hamas a considerat că trebuie să găsească o altă cale și a motivat începutul războiului, respectiv cel al lansării rachetelor drept un demers vizând apărarea palestinienilor din Ierusalimul de Est, care de Ramadan s-au confruntat cu poliția israeliană la moscheea Al Aqsa. Apoi lucrurile au evoluat.

Israelul la rândul său se află la răscruce. Cel de-al patrulea tur de scrutin s-a terminat, la fel cu celelalate, într-un impas, iar premierul Netanyahu nu a reușit să-și coaguleze un cabinet care să aibă susținerea a 61 din cei 120 de membri ai Knessetului. Mandatul a fost încredințat oponentului său, Yair Lapid, șeful partidului de centru Yeș Atid. Se părea că negocierile acestuia cu diferitele formațiuni politice antiNetanyahu, care includeau și trei partide de dreapta și un partid arab, se vor finaliza cu succes. Dar conflictul care a izbucnit a pus capăt acestor speranțe. Guvernul interimar în frunte cu Benjamin Netanyahu conduce operațiunile militare și o victorie îi va întări poziția cu perspectiva organizării unei a cincea runde de alegeri pe care cu certitudine le-ar câștiga. În condițiile dramatice de azi din Israel, cel puțin unul dintre partidele de dreapta a sugerat că va reveni în tabăra Netanyahu, iar despre negocieri cu vreun partid arab nici nu mai poate fi vorba.

Opinia publică internațională urmărește cu îngrijorare evenimentele din Israel, mai ales că cel puțin până acum încercările de a convinge părțile pentru o dezescaladare nu au avut succes, misiunea Egiptului, care cu alte ocazii era luat în considerare, a eșuat. Spre deosebire de războaiele Israel-Hamas din trecut, acum ecourile globale sunt mai atenuate și această reținere se constată mai ales în rândul statelor arabe. Sigur, au existat luări de poziții, cereri de încetare a focului, dar nu cu vehemența anterioară. Se confirmă astfel din nou ideea că problema palestiniană nu mai reprezintă o prioritate în Orientul Mijlociu. Locul ei a fost ocupat de Iran, iar tabăra arabă este împărțită în pro și antiiranieni. Iar cum Hamas și Jihadul islamic sunt sprijiniți de Iran, susținerea pentru palestinieni nu mai este unanimă. Uniunea Europeană a cerut încetarea focului pentru a evita victimele din ambele tabere și și-a declarat intenția de a media, dar ea nu joacă niciun rol în soluționarea conflictului israeliano-palestinian, fiind considerată proarabă. Rusia și-a oferit și ea serviciile de mediator, dar deocamdată nu a fost luată în seamă. În cadrul ONU a fost convocată o ședință a Consiliului de Securitate, dar nu este sigur că deciziile lui vor obține consensul tuturor membrilor. Teoretic, singura putere care ar putea influența părțile pentru a ajunge la o soluție ar fi Statele Unite, aliate strategice ale Israelului. Numai că actuala administrație americană a lui Joe Biden este abia la început de drum, în tranziție, are de rezolvat și de corectat moștenirea adesea toxică a administrației Trump și Orientul Mijlociu nu se afla printre priorități. Și dacă retragerea americană din zonă, preconizată de Trump, a fost preluată și de administrația Biden, atitudinea Partidului Democrat față de Israel și față de relațiile israeliano-palestiniene este diferită de cea a republicanilor și personal a lui Donald Trump, prieten de suflet al premierului Netanyahu. Urmărind numirile în funcții la Departamentul de Stat, observatorii politici au remarcat prezența mai multor demnitari de pe vremea președintelui Obama, inclusiv a secretarului de stat Anthony Blinken și se știe că politica lui Obama față de Israel nu a fost lipsită de critici față de unele măsuri ale guvernului Netanyahu, nemaivorbind de conflictul legat de acordul SUA cu Iranul. Toată lumea și-a dat seama că au trecut câteva zile de la începutul conflictului până când președintele Joe Biden a ieșit cu o declarație categorică în favoarea Israelului, a dreptului acestuia la autopărare și de condamnare a organizației Hamas pe care SUA le-au inclus în categoria organizațiilor teroriste. Declarația lui, în linie cu tradiționalele poziții americane privind Israelul, a nemulțumit așa-numita aripă ”progresistă” a Partidului Democrat. Grupul este compus din membri ai Camerei Reprezentanților și din Senat – câțiva dintre ei de religie musulmană, dar și alții, printre care și evrei, ca de pildă Bernie Sanders. Acest grup cere președintelui o atitudine mai nuanțată față de Israel, mai ales legată de tratamentul palestinienilor din Cisiordania. Într-o încercare de mediere, Joe Biden a trimis în zonă pe secretarul de stat adjunct Hady Amr, însărcinat cu problemele israeliene și palestiniene. Cu câteva ore înainte de sosirea lui în Israel, premierul Netanyahu a declarat că nu a venit încă timpul pentru încetarea focului, De asemenea, generalul de brigadă Hidai Zilberman, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că atacurile din Gaza vor continua în pofida presiunilor internaționale de a stopa loviturile israeliene. Totuși, cercuri apropiate ale armatei israeliene au dat de înțeles că se apropie momentul armistițiului, aceasta după convorbirile avute de emisarul american cu ministrul apărării, gen. Benny Gantz și cu ministrul de externe Gabi Așkenazi. Zvonuri asemănătoare s-au auzit și din partea Hamas. Zilele următoare vor fi decisive pentru inițierea unor tratative care să readucă mult doritul calm în regiune.

Eva Galambos

(articol publicat în Observatorul Cultural)

Opiniile exprimate în textele publicate  nu reprezintă punctele de vedere ale editorilor, redactorilor sau ale membrilor colegiului redacţional. Autorii îşi asumă întreaga răspundere pentru conţinutul articolelor.

Comentariile cititorilor sunt moderate de către redacţie. Textele indecente şi atacurile la persoană se elimină. Revista Baabel este deschisă faţă de orice discuţie bazată pe principii şi schimbul de idei.

 

11 Comments

  • eva galambos commented on May 21, 2021 Reply

    Este adevărat, nici eu nu știu cine va aduce pacea în Israel

    • MEHR BORIS commented on May 24, 2021 Reply

      UN OM NU POATE ADUCE PACEA, ESTE VORBA DE UN CONSENS, IAR FACTORUL PETROL ESTE DETERMINANT, CA ȘI CEL ECONOMIC…

      • Marica Lewin commented on May 26, 2021 Reply

        D-le Boris Mehr, in perioada actuala factorul petrol nu nai este dominant. Multe tari arabe şi-au dat seama si au incheiat pace cu Israelul

        • MEHR BORIS commented on May 26, 2021 Reply

          CÂT TIMP SUA, RUSIA ȘI CHINA NU SE AȘEAZĂ SĂ DISCUTE SERIOS PACEA ÎN ORIENTUL APROPIAT ESTE PERICLITATĂ, IAR INTERESELE ECONOMICE ATÂRNĂ GREU, RĂUL PORNEȘTE DE LA IRAN , TURCIA, UNELE STATE ARABE NEPRIETENE

  • Veronica Rozenberg commented on May 20, 2021 Reply

    SI TOTUSI, POATE CA…

    ACEST ARTICOL A FOST PUBLICAT DE CATRE

    The Stephen Roth Institute
    for the Study of Contemporary Antisemitism and Racism
    The Lester and Sally Entin Faculty of Humanities
    Tel Aviv University,

    copiat mai jos, pe care l-am primit prin mail:

    Roth Institute Statement Regarding the Current Wave ========================================
    of Violence
    =========
    As scholars of Jewish and European histories who have spent the better part of the past two
    decades researching, writing and teaching about antisemitism, racism and their corrosive
    impact on a range of individuals and societies, we categorically condemn the recent acts of
    internecine violence in Lod (Lyd) and Bat Yam, Acre and Haifa, Jafa and Jerusalem (Al-Quds)
    as well as the ugly campaigns of hate that preceded, inspired and enabled them.
    As residents of rich multi-cultural and multi-ethnic cities like Haifa, Jerusalem and Tel AvivJafa, we call on leaders and residents to reject forcefully the rhetoric of hate and fear and to
    embrace the multiplicity of cultures and peoples that together compose and enrich our
    urban environments and daily lives.
    As educators, we encourage our colleagues at universities, colleges and other institutions in
    Israel, the Palestinian Territories and elsewhere to rededicate their energies to researching,
    teaching and talking about the dangers posed by poisonous rhetoric, hate-filled bullies and
    demagogic politicians who prey on and manipulate fear and prejudice.
    As parents concerned about the impact of these events on future generations, we would like
    to note that regardless of exactly how the conflict between Israelis and Palestinians will be
    resolved, Muslims, Christians, Jews and a range of other peoples will continue to live in this
    region, side by side, forever intertwined on a myriad of levels and in a number of different
    ways as neighbors, colleagues and friends.
    Prof. Amos Morris-Reich
    Director, Roth Institute for the Study of Contemporary Antisemitism and Racism
    Tel Aviv University
    Dr. Anat Vaturi
    Deputy Director, Roth Institute for the Study of Contemporary Antisemitism and Racism
    Tel Aviv University
    Dr. Scott Ury
    Past Director, Roth Institute for the Study of Contemporary Antisemitism and Racism, 2010-
    2020
    Tel Aviv University

  • Veronica Rozenberg commented on May 20, 2021 Reply

    Draga Eva, articolul este foarte bun, documentat si obiectiv in masura in care poti fi obiectiva.
    Dar in primul rand trebuie sa spun ca mi-a placut poza, foarte reusita poza ta din Start.

    In privinta pacii in ISRAEL, cred ca intrebarea e retorica, PACEA nu o poate aduce probabil nimeni, doar peste generatii, o educatie serioasa, o imbunatatire semnificativa a conditiei de viata a arabilor, dpdv economic (lucru pe care fostul Shimon Peres l-a incercat dupa ce anumite tratate de pace s-au semnat in trecut, dar si incercarile ale sale au dat in cele din urma gres).

    Incaierarile dintre arabii din Sheikh Jarad si politie, cat si atitudinea – daca o fi adearat, ceea ce am citit
    intr-un articol publicat in NY Times, ar arata ca politia israeliana s-a purtat cu o brutalitate nejustificata in oprirea difuzoarelor din El Aksa, in seara de 13 aprilie, cand simultan se celebra ziua in amintirea eroilor din Israel si prima zi de Ramadan. Aceste evenimente, au fost un fel de trigger la cele declansate ulterior.

    Desigur ca tragedia populatiei in ambele parti, lipsa de suport a Israelului in multe dintre tarile lumii, lipsa de perspectiva atat politica cat si generala nu sunt factori care sa asigure cuiva optimism.

    Articolul, dupa site-ul ziarului urmeaza

    /2021/05/15/
    si dupa aceasta

    /middleeast/israel-palestinian-gaza-war.html?smid=em-share

  • Klein Ivan commented on May 20, 2021 Reply

    Vreau să specific că apreciez articolul și că singura mea obiecție ( nu ” săgeată otrăvită ” cum percepe un condeier orice ce nu e laudă ) se referă la ” ..Biden .. are de rezolvat și de corectat moștenirea adesea toxică a administrației Trump ” . Regret, eu sînt pe teren – e drept că asta îmi dă posibilitatea de a înțelege corect ce e prezentat în ” Scînteia ” ( pardon Media ) . K.I.

  • Andrea Ghiţă commented on May 20, 2021 Reply

    Mi-a plăcut modul obiectiv, documentat şi profesionist în care autoarea prezintă contextul politic intern şi internaţional pe fondul căruia are loc conflictul armat dintre Israel şi palestinieni. Nu aflăm cine va aduce pacea în Israel, însă propoziţia fiind afirmativă putem spera că focul va înceta în curând-

  • Eva Grosz commented on May 20, 2021 Reply

    Mi-a plăcut mult articolul . Este un articol care vede obiectiv conflictul din diferite unghiuri și puncte de vedere. Un articol inteligent ,elegant,documentat și ponderat ca multe altele semnate de D-na Eva Galambos. Kol ha Kavod !

  • Julian Satran commented on May 20, 2021 Reply

    Am cititi articolul cu interes de la inceput pana las sfarsit. Autorea insa nu vrea sa ne dezvaluie raspunsul la intrebarea din titlu.
    Sunt zvonuri ca nici dnia-sa nu stie. Oare? Este asta of forma moderna de tortura?

    • Eva Grosz commented on May 20, 2021 Reply

      Nu-i pace sub măslini….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *