Serbarea de Purim 2022 a coincis cu deschiderea Centrului Cultural Evreiesc din Cluj, materializându-se astfel o veche dorință a evreimii clujene. Centrul va fi parte integrantă a Complexului Comunitar Evreiesc din Cluj, str. Horea nr. 21-23, care va concentra la aceeași locație toate activitățile comunitare (cult mozaic, cultură, administrație, servicii sociale, restaurant ritual etc. ). Crearea acestui complex era o necesitate, fiind un pas important pentru supraviețuirea (micii) comunități evreiești din Cluj.   

Evreimea clujeană a dat urbei în secolul XX o pleiadă de intelectuali valoroși care au strălucit în multiple domenii. În aceeași perioadă s-au înființat instituții culturale evreiești: orchestra Goldmark (care a activat între 1934-1942), teatrul evreiesc Concordia (1940-1944), asociația medicilor Paul Ehrlich; de asemenea funcționau importante edituri (Fraternitas, Kadima). Aceste instituții organizau frecvent concerte, spectacole, conferințe, comunicări științifice, lansări de carte etc., la care participa un numeros public.

În prima parte a anilor 1930 se simțea deja nevoia înființării unui locaș cultural evreiesc care să adăpostească instituțiile și manifestările culturale evreiești.

În decembrie 1936, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea Sinagogii Neologe de pe str. Horea, președintele de atunci al Comunității Evreilor de Rit Occidental-neolog, dr. József Fischer, și Rabinul șef neolog, dr. Moshe Weinberger, au lansat inițiativa edificării unui Cămin Cultural Evreiesc care să servească populația evreiască a orașului. După cum rezultă din Buletinul lunar al Comunității Evreilor de Rit Occidental, în 1937 s-a achiziționat un teren de aproximativ 1400 m² pe Rudolf út, astăzi strada Decebal nr. 17, în apropierea sinagogii, precum și o însemnată cantitate de cărămizi. Acțiunea a fost sprijinită cu donații de mai multe personalități evreiești clujene, în frunte cu dr. Mózes Farkas, director general și acționar la Uzinele Dermata. Dar, ca urmare a înăspririi legislației antievreiești (1938), a izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial și apoi a celui de al Doilea Arbitraj de la Viena (august 1940), construcția nu a fost începută. În primăvara lui 1944 a urmat ghetoizarea, deportarea și exterminarea majorității populației evreiești clujene care se cifra atunci la peste 16.000.

În 2 iunie 1944, în timpul bombardamentului aliat asupra zonei Gării Centrale, Sinagoga Neologă a fost complet distrusă.

După terminarea războiului, puținii supraviețuitori ai lagărelor de exterminare și ai detașamentelor de muncă forțată (în cadrul armatei maghiare) întorși la Cluj au încercat să-și refacă viața. S-a reluat activitatea comunităților, iar în martie 1946 a fost lansat apelul național al Marelui Rabin al României, dr. Alexandru Șafran, pentru strângerea de fonduri în vederea reconstrucției sinagogii bombardate. Din donațiile făcute de trei comunități, zece firme / bănci și câteva zeci de persoane particulare, sinagoga a fost  reconstruită și în august 1947 a fost reinaugurată, primind denumirea de Templul Memorial al Deportaților Evrei din Cluj.

Același apel fixa ca al doilea obiectiv să fie edificarea unui Palat Cultural Evreiesc care ”să vestească dorința de viață a poporului evreu”. Era alăturată și o schiță a viitoarei clădiri, cu frontul spre str. Crișan, pe terenul de lângă sinagogă. Dar fondurile obținute de la donatori au fost insuficiente pentru o astfel de inițiativă; mai mult, a intervenit și inflația din anii 1946-1947.

Oricum începuse perioada de instaurare a regimului comunist și ideea înființării unei astfel de instituții nu era fezabilă. În 1949 toate instituțiile evreiești (de învățământ, sănătate, cultură, sport, asistență socială, binefacere, înmormântare etc.) au fost desființate prin lege, fiind recunoscută doar activitatea de cult religios mozaic. În 1947 la Cluj mai trăiau 6500 de evrei (mulți veniți după război din alte zone ale României), apoi numărul lor a scăzut treptat până la câteva sute.

Și totuși nevoia unui spațiu cultural propriu s-a perpetuat. De multe decenii în cadrul comunității funcționează corul Shira Hadasha și orchestra de klezmer Mazel Tov. Se organizează periodic conferințe, simpozioane, programe de studiu ale culturii și tradiției iudaice (Keshet), lansări de carte, serbări de Purim sau Tu Bishvat. La aceste manifestări participă un public numeros, care nu se limitează la evrei. Toate acțiunile culturale s-au desfășurat în spații închiriate sau obținute prin bunăvoința și empatia unor conducători de instituții clujene. Cele mai multe manifestări au avut loc în spații ale Universității Babeș-Bolyai (amfiteatre de la Facultatea de Litere, Istorie, Studii Europene și Institutul de Iudaistică). În ultimul deceniu gazde primitoare au fost Muzeul de Artă din Cluj (sala Tonitza), Muzeul de Etnografie al Transilvaniei (sala Reduta) și Casa de Cultură a Studenților. Au avut loc evenimente, în condiții improvizate, chiar și în birourile comunității.

Aceasta era situația în anul 2011, când un grup de inițiativă a propus înființarea Complexului Comunitar Evreiesc Cluj pe amplasamentul din str. Horea nr. 21-23, unde, în afara Templul Memorial existau încă trei clădiri, proprietatea comunității, închiriate unor instituții de învățământ (școală de muzică și grădiniță). Atunci s-a hotărât înființarea Centrului Cultural Evreiesc Cluj, în clădirea școlii de muzică (de fapt fosta Școală elementară neologă care a funcționat până în 1948, desființată prin Legea Învățământului).

Au trecut zece ani de activitate intensă a Comunității Evreilor din Cluj și iată că la începutul anului 2022 se dau în funcțiune clădirile reabilitate, modernizate și refuncționalizate (după caz) ale Templului Memorial și Centrului Cultural Evreiesc. De menționat că toate lucrările de construcții-instalații și dotările au fost finanțate de comunitate, ca urmare a valorificării unor proprietăți imobiliare.

Centrul Cultural Evreiesc are în componență o sală multifuncțională cu o capacitate de cca. 100 de locuri, unde se pot desfășura concerte, spectacole, audiții, recitaluri, conferințe, simpozioane, proiecții, expoziții etc. De asemenea se pot organiza reuniuni pentru 80 de persoane (de exemplu mese comune în serile de Seder). Sala are posibilități de compartimentare flexibilă, putând fi divizată în două entități mai mici, unde se pot desfășura activități paralele. Aici se vor desfășura cursuri de limbă ebraică și de Talmud Tora, va funcționa un centru de zi pentru membrii comunității și orice alte activități. Acest aranjament se pretează și pentru organizarea de conferințe sau training-uri care se desfășoară pe secțiuni.

Centrul dispune de o bibliotecă cu aproximativ 4000 de volume, organizată și catalogată pe două fonduri: Fondul Daniel Lőwy (prețioasa donație a cunoscutului autor care a scris despre tragedia Holocaustului clujean și despre istoria evreilor din Cluj și Oradea), precum și Fondul COMEV. Majoritatea volumelor tratează tematica evreiască: istoria evreilor (din Cluj, Transilvania, România și Ungaria), Holocaust (cu volume unicat în România din Fondul Daniel Lőwy), cultură iudaică, religie mozaică, Israel, beletristică de autori evrei sau volume despre evrei (multă memorialistică și biografii legate de Holocaust). Există și o solidă bază de documentare (enciclopedii, lexicoane, anuare, dicționare). De bibliotecă aparține Arhiva Comunității și a Școlilor evreiești din Cluj (pe perioada 1904-1950) procesată cu ajutorul Institutului Leo Baeck și prin forțe proprii (la ora actuală arhiva este încă necercetată). Pe lângă posibilitatea de consultare a volumelor, biblioteca va organiza lansări de carte, miniexpoziții, expuneri tematice ș. a.

În structura Centrului va intra și viitoarea Colecție Muzeală care se va înființa la balconul Templului Memorial și care va avea trei secțiuni:  Pinacotecă alcătuită din Colecţiile Egon Lőwith (donaţia artistului) și József Biró (donaţia Adam Biro), Obiecte de cult evreiești și Contribuția populației evreiești la dezvoltarea economică culturală, științifică și socială a orașului Cluj.

Centrul Cultural Evreiesc Cluj este dotat cu aparatură modernă audio-video, va avea un sistem de conferințe-discuții și de traducere simultană. Este instalată toată gama de echipamente de detectare, semnalizare și alarmare prevăzute de legislație. Centrul asigură posibilități pentru pauze de cafea, bufet suedez și servicii tip catering. Se află într-o zonă centrală, este bine deservit de transportul în comun orășenesc și poate asigura 10 locuri de parcare.

Inițiatorii proiectului au prevăzut ca centrul să poată fi închiriat pentru activități culturale și în afara comunității, astfel încât veniturile să acopere cheltuielile de funcționare și realizarea unor proiecte și programe culturale.

În final câteva cuvinte despre misiunea Centrului Cultural Evreiesc Cluj. Cea mai importantă misiune este cultivarea tradițiilor și obiceiurilor evreiești, educația în spirit iudaic și atragerea membrilor la viața evreiască.

De asemenea se va promova mai accentuat cultura și civilizația israeliană, acțiune încurajată de Ambasada Statului Israel în România. Este vorba de conferințe, aniversări, expoziții, recitaluri, proiecții de filme cu invitați și din Israel.

Centrul va avea o mare deschidere față de publicul multietnic și multicultural al Clujului, care a dat dovadă de un interes susținut pentru cultura iudaică și mai buna cunoaștere a realităților din Israel.

Andrei Zador