S-a stins din viață Jean Louis Trintignant. A trăit nouăzeci și trei de ani și a jucat în 130 de filme regizate de mari maeștri: Costa-Gavras, Truffaut, Chabrol, Rohmer, Lelouche. Pe scena teatrelor a interpretat roluri din piesele lui Shakespeare, Bernard Shaw, Ionesco, Apollinaire, Vian, adică tot ce un actor de teatru își poate dori. O carieră bogată a unui actor de neuitat al filmului francez. Bărbatul cu o înfățișare foarte serioasă, distantă, a jucat o paletă largă de roluri, sobre, dure, dar și unele pline de tandrețe.
Filmul Și Dumnezeu a creat femeia, unde parteneră i-a fost Brigitte Bardot, a fost primit cu foarte multe obiecţii de către critici, fiind considerat trivial. Au urmat multe alte filme remarcabile: Z (1970), Trenul (1973), Amour etc.
Filmul care l-a făcut celebru a fost Un bărbat și o femeie (1966), parteneră fiindu-i Anouk Aimée. Regizat de Claude Lelouche, un cineast necunoscut până atunci, unul din cele mai puțin costisitoare filme franceze din acea perioadă, cu o temă banală despre dragoste, filmul a repurtat un succes senzațional, a fost distins cu două premii Oscar, pentru cel mai bun film străin și pentru cea mai bună imagine, Palme D’Or, pentru cel mai bun film la festivalul de la Cannes. Cu un bolid, un Ford Mustang, interpretând un șofer de mașini de curse, alături de o femeie de o frumusețe deosebită și cu un mare șarm datorită eleganței sale, Trintignant și Anouk Aimée au alcătuit un cuplu de neuitat.
Dragostea mitică dintre cei doi a durat cincizeci de ani, cel puțin în filme, jucând împreună în trei pelicule, ultima fiind Cei mai frumoși ani din viață (2019), unde cei doi s-au reîntâlnit după cincizeci de ani de la lansarea filmului Un bărbat și o femeie. Cei doi actori, cărora vârstă le-a schimbat înfățișarea, își amintesc de povestea lor romantică din film. (Anouk Aimée tot frumoasă a rămas.) Nu mai știi dacă vorbesc despre iubirea din film, sau despre una reală.
Urmăresc secvențele filmului din 1966, plimbarea lor pe malul mării, la apusul soarelui și, în paralel, imaginea de neuitat a unui om în vârstă, cărunt, care se plimbă cu un câine-lup, nici el nu prea tânăr, care își potrivește pașii după cei ai stăpânului. Bărbatul cărunt și câinele se asemănau! Privesc aceste secvențe și în urechi îmi sună vocea lui Pierre Barouh cântând vestita melodie a filmului:
Chabadabada, chabadabada…
Andrei Schwartz
02/07/2022
10 Comments
A rămas unul dintre filmele mele preferate!
Am admirat fara rezerve protagonistii filmului Un barbat o femeie! Multumiri pentru evocare!
Regizorul Claude Lelouche provenea dintr-o familie de evrei algerieni…
Si tatal actritei Aimee era evreu…
Infine si Barouch, casatorit 3 ani cu Aimee era si el evreu!!!
Dar până la urmă ce importanță are? Au fost cu toții artiști de valoare și asta contează!
Dle Toivi, sunteti obsedat de faptul ca X sau Y au fost evrei? Ce importanta are acest fapt?
Reactii de acest gen ar genera in lumea neiubitorilor de evrei reactii nedorite.
Pacat ca dati importanta lucrurilor NEIMPORTANTE.
Chabdabada este și pentru mine o parte din tinerețe și nostalgie .Ce actori buni !
Articolul mi-a deşteptat amintiri din perioada adolescenţei când m-am strecurat pe nevăzute în sala de cinema ( filmul era interzis pentru cei sub 16 ani) şi am privit fascinată minunata poveste de dragoste pe care aveam s-o înţeleg pe deplin mult mai tărziu. Trintignant a jucat în mai multe filme excelente, dar totuşi acesta a rămas ăn inimile noastre. Iar melodia, melodia e superbă, de neuitat!
Pentru mine acest „chabadabada” simbolizează o întreagă eră: șansonetele franceze din vremea tinereții noastre. Ce frumoase erau!