Un articol publicat recent în prestigiosul jurnal The New Yorker dezbate un subiect care, probabil, ne preocupă şi pe noi, cei aflaţi la “a treia tinerețe”: Cum putem îmbătrâni (şi chiar muri) sănătoși? De fapt, nu poți muri sănătos decât într-o catastrofă naturală, o explozie, un accident grav sau, foarte rar, în timpul unei intervenţii chirurgicale care s-a complicat. Deci, ceea ce ne interesează este cum să îmbătrânim sănătoşi.
Autorul începe articolul afirmând că în medie, americanii trecuți de 65 de ani își mai sărbătoresc sănătoși o singură zi de naștere. Și totuși, spune el, în comparație cu speranța de viață din secolele trecute, generația noastră are noroc, chiar dacă murim singuratici, dependenți de ajutorul altora, sau debilitați mintal și / sau fizic. Motivele creșterii longevității de-a lungul secolelor sunt bine cunoscute.
Ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă (vârsta medie la care ajunge un individ dintr-o populație) în anul 2024 sunt: Monaco 87 ani, Hong Kong 86, Macao 85,6, Japonia 85 și Liechtenstein 84. În Israel speranța de viață este 83,4 ani, în România 75,1, în Ungaria 77,1, în SUA 79,7 etc. Țările cu cea mai mică speranță de viață, 53 de ani, sunt Chad, Nigeria și Lesotho.(1,2) De obicei, în țările dezvoltate femeile trăiesc mai mult decât bărbații.
Creșterea speranței de viață a încetinit în ultimele decenii. Bătrânii trăiesc mai mult, în schimb crește numărul celor care mor tineri de cancer, de alergii, dar și în accidente sau de supradoze de droguri și de sinucideri. De asemenea, obezitatea și viața nesănătoasă fac ca bolile cronice să apară mai devreme ca înainte. Mai multe personalități medicale, futuriști și filozofi consideră (pe bună dreptate) că adevărata realizare nu este să prelungești viața unui om bătrân și suferind, ci să crești numărul de ani sănătoși ai oamenilor, să trăiești cât mai mult, aplicând principiile artei longevității.
În SUA, unul din marii specialiști în acest domeniu este Dr. Peter Attia, urmașul unei familii copte, creștini din Egipt. S-a născut în Canada și a terminat medicina la Stanford, California. A întrerupt rezidențiatul în chirurgie, reprofilându-se pe medicină preventivă și longevitate, bazată pe nutriția potrivită și activitatea fizică. Pe lângă o activitate intensă la TV și bloguri, în 2023, Attia a scris și o carte, Outlive: The Science & Art of Longevity (O viață mai lungă: Știința și arta longevității).(3)
În clinica sa particulară, el tratează mai ales bogătași și celebrități, cum ar fi actrița Gwyneth Paltrow.(4) În 2008, aceasta a înființat jurnalul și compania GOOP care promovează subiecte pseudoștiințifice, vindecarea prin energie, folosirea medicamentelor psihedelice (de exemplu LSD), terapia prin răcire etc. Acesta este și subiectul serialului documentar The Goop Lab.
După OMS (Organizația Mondială a Sănătății), perioada din viață în care o persoană este sănătoasă (health span) este mai scurtă în SUA decât în Japonia, Elveția, Panama, Turcia sau Sri Lanka. Referitor la ultimele trei țări citate, s-ar putea că populația acestor țări merge mai rar sau deloc la medic și eventualele boli nu sunt diagnosticate. Bineînțeles că health span este mai important decât life span, fiindcă este mai bine trăiești sănătos și să mori la 70 de ani într-un accident, decât să mai trăiești încă 10 ani bolnav și suferind.
Metoda lui Attia și a echipei sale este de a estima riscurile îmbolnăvirii și de a calcula cât de periclitată este viața acelei persoane. Pentru a estima aceste riscuri, pacienții fac analize din cele mai sofisticate, cum ar fi tomografii RMN, determinarea procentajului de grăsime din corp cu ajutorul izotopilor, analiza ADN etc.
În funcție de rezultate, Attia susține că poate prezice chiar şi riscul de a face Alzheimer. Mulți medici consideră că această prognoză nu este etică, pentru că la ora actuală boala nu poate fi prevenită și un rezultat pozitiv nu ar face decât să-i neliniștească pe pacienți.
În serialul documentar Limitless (Fără limite), Attia l-a informat pe Chris Hemsworth care îl intervieva, că acesta are o genă care îi crește cu 800% riscul la Alzheimer. Auzind acestea, Chris s-a retras din activitate. Attia și echipa lui au estimat / au ghicit (guestimate) și riscurile la cancer și boli degenerative.
Peter Attia recunoaşte că ceea ce face este mai mult artă decât știință. El şi echipa sa le recomandă pacenţilor cărora li s-a prezis o bătrânețe suferindă să consulte un psiholog, să facă sport sub îndrumarea unui specialist și să facă o colonoscopie. Teoriile lui Attia au fost criticate, recomandările lui nefiind bazate pe dovezi științifice.(5)
Chiar dacă unele dintre aceste recomandări ar putea contribui la longevitate, prea puțini au mijloacele materiale necesare pentru ale aplica.
În afară de exerciții fizice, el recomandă pacienților evitarea emoțiilor(?) și mai multe ore de somn. Potrivit opiniei sale, unul din factorii care prelungesc viața este bogăția. Ce surpriză! Curat “teoria chibritului”! Banii te ajută să fii mai puțin stresat de grijile zilnice. Attia consideră că deseori, recomandările medicale sunt prea conservatoare.(6)
Nu am găsit pe internet rezultatele “tratamentelor” lui Attia pentru prelungirea longevității sănătoase. Cred că el este un șarlatan sofisticat care de 20 de ani reușește să atragă pacienți… fraieri. Ca să nu mai spun că are relaţii foarte bune cu media.
Cât despre recomandările lui, nu trebuie să fii specialist în domeniu ca să trăiești o viață echilibrată din punctul de vedere al dietei și exercițiului fizic. Oricine poate consulta un dietetician, un serviciu medical care poate fi acoperit de casa de asigurări.
Prelungirea vieții o vedem deja de mai multe decenii, însă adesea însoțită de o scăderea calității ei.
Tiberiu Ezri și Peter Szmuk
Bibliografie:
1.https://database.earth/population/life-expectancy
3.https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_Attia
4 https://en.wikipedia.org/wiki/Gwyneth_Paltrow
5 https://erictopol.substack.com/p/a-review-of-outlive
6 https://www.newyorker.com/magazine/2024/04/22/how-to-die-în-good-health
19 Comments
D- le Doctor, mi- ați amintit de povestea auzita, apoi citita in copilarie, ” Tinerețe fara bătrînnețe si viață fără de moarte”
Acum cîțiva ani, era foarte en vogue Yuval Harari, care susținea ca Sapiens a invins deja toate pericolele : foamea, războiul, epidemiile. Adica to ce putea distruge omenirea.
Ultimul scop: atingerea nemuriri. Mai modeşti, o viață de 1000 de ani. Adica oamenii vor deveni zei. Sigur, ṣi Harari vorbeşte de bani. Cei bogați vor putea mai uşor sa- şi atinga idealurile.
Ceva asemanator cu Doctorul american citat de dvs.
Ce a urmat, desigur nu este consecința cartii lui Harari, dar ne- a ingrozit pe toți:
Atacul mişelesc si barbar din Odef Aza, războiul de aproape 10 luni din Gaza si din celelalte 3 fronturi. Atīțea morți si răniți Tineri. Gazanii se plîng de foame.
Dar si in Israel se fac eforturi nebănuite impotriva foametei, in conditiile cind ard atitea păduri , cîmpii, şi sunt distruse ferme intregi de animale si păsări.
La un moment dat, din Gaza s- au adus boli infecțioase, si unii soldati nu au supraviețuit.
In Gaza, inainte de război
cam 12% din decese era din cauza apei prost filtrate.
Nu mai menționez Corona, Prințesa Nilului alte epidemii. si alte boli necruțătoare.
Un articol interesant care ne da de gīndit.
Oare cea mai veche opera literara, Poemul lui Ghilgameş, nu este despre dobîndirea Veşniciei?
Ghilgamesh a ajuns la concluzia că nemurirea este numai pentru zei. Cât despre cartea utopică a scriitorului Yuval Noah Harari pe care a denumit-o și “Homo Deus”, aveți dreptate: ea a fost scrisă pentru bogătași…Gaza a fost, este și va fi un blestem pentru noi, al doilea ca grozăvie după Holocaust.
O fi și un pic de “cum îți așterni așa dormi” plus destul de mult noroc pe linie genetică, oricum articolul este iarăși unul interesant și perspectiva asupra subiectului e proaspătă. Mai vorbim peste zece ani( n-am zis mult).
Multumesc!
Celor care visează despre Homo Deus și tot ce se folosește ca să-i răsfețe pe bogătași, pot să le scriu că în degringolada în care se află omenirea și care se înrăutățește tot timpul, vom fi fericiți dacă peste câteva decenii vom avea ce mânca și medicamente, și/sau banii ca să le cumpăram. Nu tu Deus, nu tu robotul Da Vinci pentru operații, și alte șmecherii la care poate visăm din când în când. Ca vise vor fi acceptabile, dar nu ca visuri.
Sfaturi si recomandari pe care le stim, dar nu strica sa fie reimprospectate cum bine procedeaza acest articol. Excrocii din domeniul medical au cotropit si internetul cu videouri si alte strategii mai mult sau mai putin subtile.
Tibi, ca de obicei aduci si studiezi toate subiectele posibile, evantaiul ideilor tale descandu-se foarte larg ca si cel al preocuparilor.
Nu prea am ce spune in legatura cu “the wishful thinking” pe care il abordeaza cei citati de tine in articol. Dar vazand atatea lucruri in jurul meu, in anii – deja adunati – ai vietii mele, cred ca totul tine de intamplare si de o anumita grija, ca sa nu o numim stapanire de sine in a nu face excese, care sunt cunoscute probabil de “oamenii civilizati”.
Ma gandesc insa, ca un alt lucru foarte important este acela de a te “obisnui cu problemele”, acele neajunsuri, boli, dureri, neputinte, slabiciuni fizice, reducere a capacitatii de actiune, fenomenele de uitare, pe care multi dintre prietenii mei le numesc “lapsusuri”in loc sa consulte un neurolog, care tot nu stiu daca are ce sa faca cu problema asa ziselor lapsusuri. Probabil ca preocuparile intelectuale, dar si o hrana echilibrata au sanse sa sustina o stare de bine in procesul destul de antipatic al imbatranirii.
Multumesc Veronica!
Eu sunt mai pesimist:
Celor care visează despre Homo Deus și tot ce se folosește ca să-i răsfețe pe bogătași, pot să le scriu că în degringolada în care se află omenirea și care se înrăutățește tot timpul, vom fi fericiți dacă peste câteva decenii vom avea ce mânca și medicamente, și/sau banii ca să le cumpăram. Nu tu Deus, nu tu robotul Da Vinci pentru operații, și alte șmecherii la care poate visăm din când în când. Ca vise vor fi acceptabile, dar nu ca visuri.
Sinngurul lucru care ma face mai optimist sunt baietii gemeni, nepotii nostri care s-au nascut ieri. Poate ei vor schimba lumea spre bine.
Tibi, asta da veste, sa fie cu mult noroc si sanatate, mamei, copilasilor, tatalui, fiul tau si desigur bunicilor !!
Ca orice nastere din ultimi zeci de ani, parintii au sperat ca cei nascuti sa nu mai fie vreodata soldati. Cu siguranta asta este cu adevarat URAREA !
Mazal Tov !!
Mult, mult noroc, celor doi gemeni minunaţi, părinţilor şi bunicilor lor!
Mazal Tov! Sincere felicitări din toata inima, noroc si sanatate deplina si bucurii gemenilor, parinților si bunicilor. Si indraznesc sa spun, ca cel mai grozav medicament ca sa rămînem bătrîni sănătoşi, sunt copiii si nepoții noştri
Ani ve’ata
Ani ve’ata neshaneh et ha’olam
Ani ve’ata az yavo’u kvar kulam
Amru et zeh kodem lefanai
Zeh lo meshaneh,
Ani ve’ata neshaneh et ha’olam….
Me and You
Me and you, we’ll change the world
Me and you, then all the others will come
It was already said before
It doesn’t matter
Me and you, we’ll change the world
Me and you, we’ll try from the beginning
We’ll suffer (it will be bad),
Never mind, it’s not terrible
It was already said before
It doesn’t matter
Me and you, we’ll change the world
Me and you, we’ll change the world
Me and you, then all the others will come
It was already said before
It doesn’t matter
Me and you, we’ll change the world
Arik Einstein
Mazal Tov !
Bravo Eva, frumos cantec, frumoasa traducerea, din pacate desi speranta moare ultima si odata cu un asemenea eveniment ea renaste, suntem intr-o perioada in care nu e usor sa-ti pastrezi increderea.
Da, Veronica, melodia e plină de speranță . Păcat că nu poate fi pus în comentariu,
Aici poate fi găsită melodia cu subtitlu în ebraică și engleză cântat de Arik Einstein –
Ani V’Ata Me and You Arik Einstein English + Hebrew אני ואתה אריק איינשטיין
”Totul este relativ” conform unui clasic mult citat.
În rest, ”bullshit (cazuistica citată din SUA!) – cu excepția ultimelor paragrafe de luat în seamă.
Multumesc pentru compliment.
50% e genetică
50% e grija față de noi înșine: activitate fizică , prevenirea obezității, limitarea alcoolului, nu droguri, nu țigări, activitate intelectuală
100% e norocul fiecăruia….
GbM
Citind articolul, mi-am amintit de Medi Wechsler Dinu, pictoriţa care a trăit 107 de ani, la Bucureşti, https://ro.wikipedia.org/wiki/Medi_Dinu. La vârsta de 104 ani a participat la ultima expoziţie personală. Întrebată fiind care este secretul longevităţii a răspuns că e important să faci mereu ceea ce-ţi place. Adică, zic eu, să nu faci lucruri pe care nu vrei să le faci. Pe cât posibil, evident! pe de altă parte, cred că bagajul genetic şi norocul au un rol covârşitor în îmbătrânirea sănătoasă.
Perfect de acord!
Da, este o întrebare care îi preocupă pe mulți la vârsta a treia. Dar nu cred că are răspuns. Tot ce putem face este pe cât posibil să ducem o viață plăcută, fără stres, să ne punem în mișcare atât mușchii cât și mintea, să consumăm o hrană sănătoasă și echilibrată și, mai ales, să ne păzim de de tot felul de excroci care ne promit marea cu sarea.