Ne aflăm în perioada de început a cuceririi și colonizării Țării Făgăduite. Personajele: Rahav și doi cercetași.

Din dosarul biblic existent la serviciul de cadre rezultă următoarele date personale:

Numele: Rahav;

Naționalitatea: canaanită;

Religia: politeism;

Ocupația: prostituată.

Conform Cărții lui Iosua, Rahav era o femeie canaanită din Ierihon, în Ţara Făgăduinţei. Ea i-a ajutat pe israeliţi, ascunzând doi bărbaţi care fuseseră trimiși să cerceteze orașul înainte de cucerirea lui; astfel, ea s-a salvat pe sine însăși, precum și familia ei după ce israeliți au cucerit orașul. Rahav, în ebraică רָחָב înseamnă larg, mare, spațios. Textul biblic, Iosua 2:1-24, o prezintă ca pe o prostituată, în ebraică אִשָּׁה זוֹנָה / ișa zona. Să fi fost cu adevărat?

Iosua ben Nun, cel care i-a urmat lui Moise la conducere, a trimis în taină doi cercetași în cetatea Ierihon pentru a culege informații înainte de o lua cu asalt. O prostituată pe nume Rahav i-a adăpostit în casa ei şi i-a lăsat să se odihnească. Aflând de venirea lor, regele Ierihonului a trimis după ei soldați care i-au poruncit lui Rahav să-i predea. Însă femeia i-a ascuns pe cei doi bărbaţi… (Iosua 2:4), iar soldaților le-a spus că, într-adevăr, îi adăpostise fără să știe cine sunt și de unde vin, dar între timp ei plecaseră fără să-i spună încotro. Rahav i-a îndemnat pe trimișii regelui grăbiţi-vă de-i urmăriţi şi-i veţi ajunge… (Iosua 2:5). Minciuna ei era ”elaborată cu cap”: a recunoscut că îi adăpostise, dar fără să știe că erau iscoade și apoi nici nu i-a îndemnat pe trimișii regelui pe o pistă clară. De fapt, Rahav îi suise [pe cercetași] pe acoperiş şi-i ascunsese... (Iosua 2:6).

Încălcând porunca regelui, Rahav a dat dovadă de mult curaj. Dar de ce a procedat ea astfel? Planul ei era bine gândit. Ni-l dezvăluie chiar textul biblic: înainte ca iscoadele să se culce, Rahav se suie pe acoperiș și are cu dânșii o discuție prelungită. Întâi Rahavlaudă minunile legate de traversarea Mării Roșii și de victoriile copiilor lui Israel despre care auzise (Iosua 2:9-10). Ea atribuie aceste succese Divinității Unice, căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri şi jos pe pământ. (Iosua 2: 11) La urmă, în schimbul salvării lor, Rahav le cere cercetașilor ca familia ei să fie cruțată, precum și un zălog al acestei promisiuni (Iosua 2: 12-13). Într-adevăr, cercetașii îi promit că o vor cruța pe Rahav și pe toți ai ei după ce orașul va fi cucerit[1].

Ca zălog, cercetașii au plecat cu instrucțiuni precise și competente de la Rahav. Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lângă zidul cetăţii. Şi le-a zis: „Duceţi-vă spre munte, ca să nu vă întâlnească cei ce vă urmăresc, ascundeţi-vă acolo trei zile, până se vor întoarce, după aceea să vă vedeţi de drum.” (Iosua 2: 15-16)

Cercetașii i-au dat un cordon cărămiziu care trebuia atârnat la fereastra casei ei, în semn de ”casă protejată” pentru momentul când israeliții vor intra în Ierihon: ”La intrarea noastră în ţară, leagă funia aceasta de fir cărămiziu la fereastra prin care ne-ai coborât şi strânge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe fraţii tăi şi pe toată familia tatălui tău.” (Iosua 2: 18) În final, fiecare și-a respectat partea din contract la care s-a angajat.

O reîntâlnim pe Rahav după ocuparea orașului Ierihon: Iosua a lăsat cu viaţă pe desfrânata Rahav, casa tatălui ei şi pe toţi ai ei; ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua de azi [2], pentru că ascunsese solii pe care-i trimisese Iosua să iscodească Ierihonul. (Iosua 6:25)

Interesant că la început Rahav este etichetată prostituată, dar din momentul în care L-a descoperit pe Dumnezeul Unic al poporului lui Israel, convingerile ei au determinat-o să-i protejeze pe bărbații trimiși de Iosua. Ea este prima femeie non-israelită care s-a aliat cu Israel și unul din primii salvatori ai poporului lui Israel.

Chiar dacă în ”cartea de muncă” a lui Rahav era înscrisă cea mai veche profesiune din lume, subiectul discuției purtate cu cercetașii nu a fost nicidecum unul sexual. Cert este că expresia din textul biblic s-au culcat acolo, (adică au rămas să se odinească)[3], ar putea avea conotații sexuale. Poate că cercetașii nu au avut rețineri să amestece plăcerea (desigur, dacă e liber consimțită) cu misiunea, însă nicidecum nu rezultă că au cunoscut-o[4]. Iar însemnul cărămiziu al ”casei protejate” poate să fi fost o coincidență, dar, cine știe, poate încă de atunci casele respective erau însemnate cu roșu? În orice caz, textul biblic nu ia poziție împotriva prostituatei Rahav; faptul că cercetașii ajung în casa ei este prezentat fără comentarii.

Fără televizor, radio, telefon și alte mijloace de informare moderne, oare de unde știa Rahav amănunte atunci când, în fața cercetașilor, a lăudat minunile Sale în favoarea copiilor lui Israel?. O ipoteză viabilă ar fi că, prin meseria ei, nu puține confidențe îi erau făcute în pat. Probabil nu oricine își putea permite nivelul de plată al amorului tarifat, iar aceștia erau bine informați. Dacă continuăm lanțul probabilităților, ajungem la o concluzie destul de ironică: prin intermediul confidențelor făcute în pat, Rahav ajunge la cunoașterea atotputerniciei Sale Divine, Dumnezeul Unic al poporului lui Israel, Dumnezeu sus în ceruri şi jos pe pământ[5].

Meseria sau originea (sănătoasă sau nu), nu presupune ”taxarea” cu caracteristici identice a descendenților genealogici. Societatea o marginalizează pe desfrânata Rahav datorită meseriei, dar raportat la rolul important pe care l-a jucat în cucerirea țării Canaan, trecutul ei poate fi acceptat.

Concluzii

Lecția oferită de autorul biblic este de o profundă natură spirituală: la început, Rahav apare cu tăblița atârnată de gât pe care scria ”prostituată”, dar în final desfrânata din Ierihon a devenit un model de ospitalitate, omenie, virtute; iar dacă citim printre rânduri, din versetul anterior – …ea a locuit în mijlocul lui Israel până în ziua de azi (Iosua 6:25) – ar rezulta că Rahav a aderat la monoteism.

Și atunci cum ne raportăm astăzi la Rahav și la meseria ei? Această întrebare și-au pus-o numeroși scriitori și actori, printre care:

Myrna Fahey în serialul TV The Time Tunnel (1967), episodul 20, The Walls of Jericho

Stephanie Leonidas în miniserialul TV The Bible (2013).

Tessa Afshar în romanul Pearl in the Sand (2010)

Carlene Havel și Sharon Faucheux în The Scarlet Cord (2014)

Hannah MacFarlane, The Scarlet Cord (2009)

Frank G Slaughter, The Scarlet Cord: A Novel of the Woman of Jericho (1956)

Jill Eileen Smith, The Crimson Cord (2015)

Jenifer Jennings, Crimson Cord (2017).

Addendum 1

O definiție interesantă a noțiunii de prostituată o am de la studenți: Când o persoană se oferă unuia, dar îl refuză pe celălalt, acesta din urmă o taxează ca prostituată. Personal, acest ”celălalt” mi se pare cam infantil.

Addendum 2

Eram proaspăt venit în Israel. După cele șase luni de învățare a limbii ebraice în centrul de absorbție, eram încă departe de a fi un bun cunoscător al limbii, dar trebuia să-mi caut de lucru. Ajungând la un interviu, m-am bucurat că cel din fața mea vorbea limba română. Invitat să-mi expun ”traseul” profesional, am început: de loc sunt din zona Moldovei… Nu am putut continua, căci persoana din fața mea a explodat într-un hohot de râs prelung. Vai de mine, oare unde / ce / cu ce am greșit chiar de la început!? După ce s-a mai potolit, mi-a spus zâmbind: cuvântul românesc ZONA în limba ebraică (זוֹנָה) înseamnă PROSTITUATĂ. Precum vedeți, nu am uitat!

Sursa imaginii:

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Schnorr_von_Carolsfeld_Bibel_in_Bildern_1860_066.png Julius Schnorr von Carolsfeld, Public domain, via Wikimedia Commons

Strul Moisa

---

[1] În antichitate, din populația unui oraș căzut după un asediu prelungit, de obicei unii erau masacrați, iar alții erau luați captivi.

[2] Faptul că Rahav mai e în viață presupune că Iosua este principalul autor al cărții care îi poartă numele.

[3] În ebraicăיִּשְׁכְּבוּ-שָׁמָּה, în engleză lay there conform https://mechon-mamre.org/p/pt/pt0602.htm

[4] Formularea biblică voalată pentru contact sexual.

[5] Ar putea fi o paralelă cu Divina comedie a lui Dante Alighieri?